Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania, 2014
Premiul „Cartea anului 2013”, acordat de revista Romania literara
Premiul revistei Observator cultural, editia 2014, sectiunea „Critica literara/ Istorie literara/ Teorie literara”
Premiul „Cea mai buna carte a anului”, sectiunea Nonfictiune, acordat in cadrul Galei Industriei de Carte din Romania, editia 2014
Amazoanele. O poveste reprezinta o incursiune exhaustiva in lumea femeilor razboinice, o calatorie virtuala ce porneste din Antichitate si ajunge pina in secolul XXI. Printre „protagonistele” acestei povesti fascinante se afla Clorinda, Pentesileea, Brunhilda, Jeanne d’Arc, dar si Diane Vernon, Hauteclaire, Ada Razu, domnisoara de Maupin sau Nikita, Beatrix Kiddo si Lisbeth Salander.
Femei de stirpe zeiasca, dupa unii, fiinte cit se poate de pamintene, dupa altii, amazoanele se regasesc in opere istorice, literare sau artistice din toate epocile. Prezente la Diodor din Sicilia si Strabon, ele i-au inspirat deopotriva de Stendhal, Balzac sau Barbey d’Aurevilly, iar in epoca moderna au devenit eroine de film si benzi desenate.
„Am pornit, pas cu pas, pe urmele amazoanelor, ca sa le impresor si cuceresc ca pe-o cetate.
Intii, am atacat reduta cea mai expusa a intregii povesti: insusi numele lor. Apoi, a trebuit sa aflu ce scriu poetii, dar si istoricii din vechime, greci si romani, despre neamul amazoanelor. Iar in finalul atacului, cu hartile in fata, am vrut sa intru in Amazonlandia: in zecile de tarimuri, unele aflate la granita dintre mit si realitate, unde anticii credeau ca ar fi trait si luptat aceste femei.
Ca sa cuceresc in fine mareata cetate a amazoanelor si, deopotriva, cititorul, am convocat cele mai de efect trupe, cu arme si paveze stralucitoare, gata oricind sa-ti ia ochii si sa te invaluie. Am pregatit doua unitati de asalt. Prima avea menirea sa dea un iures prin amazonstyle, caci capturile promiteau mult: cum arata trupul razboinicelor, cum era el pregatit pentru infruntari, ce mincau, cum se inarmau si calareau amazoanele, care era linia modei pe-un cimp de bataie, dar si cum se travesteau aceste femei belicoase. Cit despre a doua unitate, ce trebuia sa lupte sub stindardul lui Eros, tinta ei putea fi lesne ghicita. Acolo s-ar fi vazut ce patimase istorii de-amor stirnesc razboinicele…
Asa s-a nascut Amazoanele. O poveste.” (Adriana Babeti)
- An apariție
- 2013
- Lună apariție
- 11
- Număr pagini
- 744
- Tip ediție
- cartonată
- Format
- 145x225
Despre autori
Adriana Babeți predă literatură comparată la Universitatea de Vest din Timișoara și este profesor asociat la Universitatea din București. Redactor la revista Orizont din Timișoara. Împreună cu Delia Șepețean-Vasiliu a îngrijit (selecție de texte, traducere, aparat critic, prefață) volumele Pentru o teorie a textului. Antologie „Tel Quel” (1980) și Roland Barthes – Romanul scriiturii (1987). A coordonat, împreună cu Cornel Ungureanu, antologiile Europa Centrală. Nevroze, dileme, utopii (Polirom, 1997) și Europa Centrală. Memorie, paradis, apocalipsă (Polirom, 1998). S-a ocupat de asemenea de traducerea și selecția antologiei Barbey d’Aurevilly, Dandysmul (Polirom, ed. I, 1995; ed. a II-a revăzută și adăugită, 2013). A publicat volumele: Femeia în roșu (împreună cu Mircea Mihăieș și Mircea Nedelciu, 1990, 1997, 1998; Polirom, 2003, 2008, 2011; Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru roman), Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir, strategii de lectură (1997; Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru critică și istorie literară), Dilemele Europei Centrale (1998), Arahne și pânza (2002), Dandysmul. O istorie (Polirom, 2004; Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru critică și istorie literară, Premiul Asociației de Literatură Comparată și Generală din România), Ultimul sufleu la Paris. 69 de rețete culinare (Polirom, 2006), Le Banat: Un Eldorado aux confins (coord., Cultures d’Europe Centrale, CIRCE, Université de Paris IV – Sorbonne, 2007), Prozac. 101 pastile pentru bucurie (Polirom, 2009), Amazoanele. O poveste (Polirom, 2013; Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru eseu, critică și istorie literară; Premiul „Cartea anului 2013” acordat de revista România literară; Premiul revistei Observator cultural, secțiunea „Critică literară/Istorie literară/Teorie literară”; Premiul „Cea mai bună carte a anului”, secțiunea Nonficțiune, în cadrul Galei Industriei de Carte din România, ediția 2014), Prozac 2. 90 de pastile împotriva tristeții (2014). În 2017 Adriana Babeți a primit Marele Premiu al Asociației de Literatură Comparată și Generală din România pentru întreaga activitate și pentru cel mai bun studiu de comparatistică din ultimii 20 de ani. Are Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler (2010) și este Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres (2022).