in Romania literara nr. 10

Obiectiv vorbind, cartea Adrianei este o rara avis in mediul nostru cultural in care inspiratia, abilitatea minuirii cuvintelor si, mai ales, talentul social, surclaseaza orice incercare de a impune opere de cercetare critica bazate pe cunoasterea pina in universul marunt a bibliografiei occidentale. Tradus in strainatate, un astfel de volum ar fi recunoscut imediat drept o capodopera: marii autori de sinteze, de la disparutii Curtius si Panofsky la inca activii Peter Gay sau Peter Ackroyd (ca sa dau numai citeva nume), n-ar fi avut sau n-ar avea nicio retinere s-o descrie pe Adriana Babeti drept o erudita cu stil. Pentru ca, intr-adevar, pe linga stiinta impresionanta, pe linga o capacitate asociativa iesita din comun, demersul Adrianei Babeti cucereste prin eleganta stilistica. Ca orice carte mare, Amazoanele iti da senzatia accesibilitatii neingradite. Scriitoarea lucreaza cu argumentele pe masa, nu masluieste si nu manipuleaza. Maniera e atit de seducatoare, incit ai impresia ca participi la un voiaj magic, fascinant si aventuros. Subtitlul O poveste potenteaza din plin aceasta iluzie opticobibliografica, desi naratiunea ramine, pe tot parcursul ei, una perfect compatibila cu formulele eseului academic sau ale criticii literare, in sensul cel mai larg al cuvintului.