Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
Întâlnire cu Gabriela Adameșteanu la Ploiești: Meserii nerecomandate femeilor
Vă invităm miercuri, 4 februarie, ora 18:00, la Librăria Humanitas Ploiești (Piața Victoriei 3, bloc Unirea A), la o întâlnire cu Gabriela Adameșteanu, prilejuită de lansarea volumului Meserii nerecomandate femeilor, publicat de curând la Editura Polirom, în seria de autor dedicată. Alături de autoare: conf. univ. Serenela Ghițeanu și criticul literar Dan Gulea În aceeași zi, începând cu ora 12:00, Gabriela Adameșteanu va fi prezentă la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Ploiești, pentru o întâlnire cu elevii, moderată de Dan Gulea.
Citeste mai mult
Adelin Petrișor în dialog cu Alexandru Cozer la Cărturești Chișinău
Marți, 3 februarie, ora 18:00, la Librăria Cărturești la Muzeu - Chișinău (Strada 31 August 1989, Nr. 121 A), Adelin Petrișor va intra în dialog cu Alexandru Cozer, pornind de la volumul În direct din linia întâi, apărut de curând la Editura Polirom. Evenimentul se va încheia cu o sesiune de autografe. Vă așteptăm!
Citeste mai mult
Codruț Baciu la Book Corner Librarium Cluj: Împărăţia cerului şi a eclerului
Luni, 2 februarie, ora 18:00, la Book Corner Librarium (Bd. Eroilor nr. 15, Cluj-Napoca), va avea loc lansarea volumului Împărăţia cerului şi a eclerului de Codruț Baciu, Câștigătorul Concursului de Debut al Editurii Polirom – 2025. Invitați, alături de autor: Emilia Faur, Andreea Pop, Mihnea Bâlici Gazdă: Valentin Derevlean Discuția va fi urmată de o sesiune de autografe.
Citeste mai mult
Mircea Pricăjan, Instinct de supraviețuire: Lansare de carte la Baia Mare, Timișoara și București
În perioada 23 ianuarie – 9 februarie, Mircea Pricăjan își întâlnește cititorii cu ocazia lansării volumului Instinct de supraviețuire, publicat la Editura Polirom, în colecția „Ego. Proză”.
Citeste mai multpe fictiunea.ro, nr. 214
Romanul Anei-Maria Sandu se înscrie într-o categorie a cărților care-și propun, înainte de toate, să spună o poveste de dragul povestirii. Ca o Șeherezadă, doamna Manea nu se oprește din povestit, chiar continuă, aproape la limita disperării, fie și neștiind că are, la un moment dat, să moară de mâna Ramonei. Este, poate, aceeași frică a tuturor oamenilor aflați aproape de sfârșit, aceeași dorință de a-i lăsa, măcar cuiva, viața ta. Interesantă, în cazul romanului Anei-Maria Sandu, rămâne, în schimb, calitatea echivocă a veridicității amintirilor supuse retrăirii de către personaje: mai poate avea sens memoria atunci când este contrafăcută? Atunci când ai de a face cu un ascultător-intrus care-ți deformează trăirile, plăsmuind altele care să-i facă și lui dreptate? Acest text straniu al Anei-Maria Sandu, acest soi de mise en abyme apare și ca un elogiu adus artei povestirii care devorează ascultătorul și-l face unul cu ea însăși.
Citeste mai mult
Andrei Mocuța, Salinger și fata cu părul roșcat. Lansare de carte la Timișoara
Marți, 20 ianuarie, ora 17:00, la librăria Cărturești Mercy (Strada Florimund Mercy, nr. 7, Timișoara), Andrei Mocuța își va întâlni cititorii, cu ocazia lansării romanului Salinger și fata cu părul roșcat, publicat de curând la Editura Polirom, în colecția „Ego. Proză”.
Citeste mai multpe litero-mania.com, nr. 392
Imediat după apariție, în anul 2021, Le Figaro a numit Nepoata „marele roman al reunificării Germaniei”, cartea primind în scurtă vreme numeroase premii literare naționale și internaționale. Schlink scrie într-adevăr bine, reușind să capteze (și să păstreze) atenția cititorului, chiar dacă unii exegeți au reproșat textului accentele de-a dreptul gotice (și cam prea îngroșate) cu care sunt relatate secvențele referitoare la teroarea exercitată de serviciile secrete est-germane, sau respectarea prea atentă a modelelor consacrate în descrierea relațiilor dintre vest- și est-germani ori existența monotonă a locuitorilor din fostul lagăr comunist. Cu toate acestea, Schlink reușește să depășească în mare măsură structura unei narațiuni teziste și să examineze impactul și consecințele ascensiunii extremei drepte în Germania, mai ales în ultimele decenii.
Citeste mai multpe litero-mania.com, nr. 392
Asemenea maeștrilor săi din literatura polițistă universală, Georges Simenon și Raymond Chandler, Radu Țuculescu ne propune prin Gudrun. O crimă aunțată un roman care, dincolo de intriga polițistă, mizează pe portrete vii, memorabile, de personaje care se află într-o luptă continuă nu doar cu lumea din jurul lor, ci și cu ele însele. Aș mai adăuga că și pentru Radu Țuculescu, ca și pentru magiștrii săi, răul și binele, deși în cărțile sale par a fi delimitate cu atenție și ilustrate prin caractere și psihologii care nu lasă loc îndoielilor, sunt mai degrabă noțiuni a căror structură fluidă erodează în cele din urmă soliditatea oricărei morale absolute. Iar aici Țuculescu, care se considera „un scriitor liber”, este el însuși un maestru al disimulării prin ironia și umorul prezente din plin în cărțile sale.
Citeste mai multpe alecart.ro
Prizonierul visului stacojiu e un roman despre oameni și despre ideologii, despre Vest și despre Est, despre visuri și cum se naște apartenența la o cauză, despre utopia comunistă și uriașul mecanism de teroare din spatele ei, despre lașitățile, oportunismul, trădările Occidentului, despre nebunia istoriei și destine frânte. Despre disprețul superior al unora și capacitatea de a răbda a altora, despre cum, indiferent unde te afli, în Vest sau în Est, există o mașinărie gata să frângă și să înghită omul. (...) Prizonierul visului stacojiu e, totodată, un elogiu adus umanului, sufletului rănit, vieților mici, strivite fără milă, tuturor celor în care crește un soi de încăpățânare de a rămâne în picioare, de a vedea în cei de lângă ei umbra frumuseții, de a ieși în întâmpinarea lumii cu smerenie și bunătate, căutând vindecarea – mereu precară -, lovindu-se permanent de realitate, de un rău ce nu ostoiește să producă noi monștri și monstruozități.
Citeste mai multîn România literară, nr. 01-02/2026
Într-un peisaj editorial în care traducerile de texte medievale rămân rare și adesea prea tehnice pentru publicul cultivat, apariția volumului Etimologii XIII–XIV de Isidor de Sevilla este un eveniment discret, dar esențial. Nu doar pentru filologi, ci pentru oricine se întreabă cum a ajuns Europa să-și construiască, între ruinele Antichității și zorii creștinismului, propria idee despre cunoaștere. Publicarea acestei traduceri trebuie privită ca o dublă reușită: pe de o parte, ca act de filologie riguroasă, iar pe de altă parte, ca gest cultural de recuperare a unei opere care, deși fundamentală pentru întregul Ev Mediu apusean, rămânea până acum inaccesibilă publicului român, în ansamblul lui.
Citeste mai mult