Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
Autori Polirom invitați la Festivalul Internațional de Carte de la Budapesta, ediția 2025
Gabriela Adameșteanu, Adriana Babeți, Ioan T. Morar și Andrei Dósa se numără printre autorii invitați la cea de-a 30-a ediție a Festivalului Internațional de Carte de la Budapesta, care va avea loc între 2 și 5 octombrie 2025, la Budapest Music Center. Ediția aniversară de anul acesta are ca obiectiv principal promovarea literaturii române contemporane și a traducerilor în limba maghiară, România fiind Țară Invitată de Onoare.
Citeste mai multpe alecart.ro
Din poziția unui licean care s-a întâlnit cu acest volum în timpul pregătirii sale înfrigurate pentru FILIT, nu am simțit Ce am învățat de la Graham Greene nici ca biografie, nici ca memoir, nici ca ceva care își dorește să lase o lecție de moralitate cu agresivitatea aceea specifică unor romane de pe scena literară de astăzi. Volumul conține premisele primelor două opțiuni de mai sus, însă nu le duce până la capăt și dizolvă granițele dintre ele pentru a compune (fără a exagera) una dintre cele mai sincere povestiri de viață din câte am citit, alimentată de dorința neclintită a unui fiu de a aduna mărturii târzii despre existența lui Dan Gorzo. La urma urmei, legitimitatea oricărui eveniment poate genera îndoieli în absența a suficienți oameni care să îl confirme, iar datoria cititorului de data aceasta nu este nici să critice, nici să laude, ci în primul rând să își amintească despre viața acestui tată după ce i-a terminat de auzit povestea – fără a-l victimiza, a-l idolatriza sau a-i abstractiza defectele.
Citeste mai multpe filme-carti.ro
(…) dintre coperţile groase şi paginile îngălbenite de vremuri, cei pe care îi (re)cunoaştem ca fiindu-ne strămoşi ne prind cu blândeţe de mâini, purtându-ne prin tainele unor fotografii înveşmântate, deopotrivă, în alb, negru şi fire tainice de lumină. Iar ceea ce ajunge, fără îndoială, către toţi privitorii prin magica lentilă deţinută de Fotograful Curţii Regale, nu este decât o nouă certitudine că, dincolo de titluri opulente şi visuri de mărire deşartă, biruinţa în faţa uitării nu se câştigă decât cu nobleţe, înţelepciune şi curaj, toate puse în slujba dragostei de frumos, de pace şi de neam.
Citeste mai multpe alecart.ro
Tracy Chevalier, în volumul Sticlăreasa, transpune Veneția protejată de trecerea timpului în viața Orsolei Rosso, cea care trăiește odată cu insula și este obligată să se adapteze la toate schimbările aduse de mai bine de cinci secole. De la copila de nouă ani care este împinsă în apele unui canal de fratele ei mai mare pentru a afla ceva din secretele altei familii de sticlari, Orsola ajunge o făuritoare de mărgele muraneze, purtând pe umeri tradiția familiei precum epoleții unei uniforme și asumându-și un rol pe care prea puține femei îl aveau în acele timpuri.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1274
(…) sub semnătura unui faimos alpinist și vajnic memorialist cu numele de Walter Bonatti (1930-2011), apare și tomul intitulat O lume pierdută. Călătorii în cele mai îndepărtate locuri de pe Pământ (Editura Polirom, 2025, traducere din limba italiană de Liviu Ornea, prefață – Să privești în jurul tău – de Angelo Ponta). Și pe neașteptate suntem proiectați de pe străzile simpatice ale unui București nostalgic prin cine știe ce colț de pe planeta Pământ. Acest Walter Bonatti, pe lângă faptul că a fost un alpinist de top, considerat cel mai cel al Italiei – a escaladat în 1954, în premieră, vârful K2 din Masivul Himalaya, cel mai dificil etc. –, a fost și un vajnic ghid montan, fotograf și jurnalist. (…) Rămânem siderați când suntem părtași la expediții dintre cele mai spectaculoase prin locuri unde nu ajung prea mulți dintre semenii noștri. Și afli că există atâtea minuni pe care Tik-Tok-ul de azi le văduvește de substanța lor. Acel miracol de dincolo de imagini spectaculoase
Citeste mai multîn putereaacincea.ro
În stilul său inimitabil, criticul a refăcut istoria aproape incredibilă a unei adolescente condamnate pe vremea comuniștilor la douăzeci de ani de închisoare. (…) Lungul interviu luat de Alin Mureșan ne conduce în universul înspăimântător al închisorilor din România comunistă. Excelent cunoscător al domeniului, documentat până în vârful unghiilor în chestiunea represiunii din anii cumpliți ai terorii comuniste, Alin Mureșan a ajuns să cunoască biografia Ninei Moica mai bine chiar decât o cunoaște chiar ea. Dialogul dintre ei se relevă a fi, din acest motiv, nu doar o simplă discuție, fie ea și una dramatică, ci și o confruntare de informații, de o luptă adeseori acerbă între memorie și document. Cel mai impresionant aspect al acestei cărți provine nu din acumularea înspăimântătoare de atrocități, ci din atitudinea eroinei. Lipsește cu desăvârșire autocompasiunea, aceasta fiind înlocuită de obsesia vinei de a le fi făcut rău celor dragi, tatălui și mamei. Întrebarea cutremurătoare a tatălui, pusă atunci când și el fusese arestat: „Ce ai făcut, Nina?”, constituie lait-motivul tragic al unei mărturisiri ce atinge, adeseori, adâncimile tragediei. El figurează ca o probă copleșitoare în dosarul crimelor regimului comunist din România: în realitate, fata nu făcuse nimic.
Citeste mai multîn Dilema
Ce preferi? nu-mi pare deloc o carte de povestiri, așa cum se prezintă, ci un veritabil labirint romanesc, o rețea de miteme personale, de peisaje, gesturi, metafore introspective și tipologii recente, care trec dintr-o bucată într-alta, recontextualizate în trame diverse, cu analogiile la vedere. E un labirint alcătuit din cotituri subite, din salturi și întortocheri, din intrări și ieșiri succesive, unde oglinzi deformatoare puse față-n față amplifică decupaje precise și le amestecă într-un caleidoscop prozastic cu modele interconectate.
Citeste mai multpe alecart.ro
Romanul lui Michel Bussi are ca punct de plecare nevoia oamenilor de a descifra necunoscutul, de a descoperi secretele lumii și de a-i înțelege adevărata profunzime. Fiecare persoană este intrigată de mister și face tot posibilul pentru a-l elucida, iar de multe ori o carte, un personaj sau un autor devine la rândul său o enigmă. Cod 612. Cine l-a ucis pe Micul Prinț? propune o meditație asupra călătoriei pe care oamenii sunt gata să o parcurgă pentru a-și satisface curiozitatea și nevoia impetuoasă de descoperire, cititorii fiind introduși în universul a doi exploratori perseverenți, Neven și Andie, îndrumați de excentricul Oko Dòlo, aflați în căutarea unor răspunsuri cu privire la două întrebări legate de romanul atât de îndrăgit al lui Antoine de Saint-Exupéry (probabil una dintre cele mai citite cărți care s-au scris vreodată): ,,Cine l-a ucis pe Micul Prinț?’’ și ,,Cine l-a ucis pe Saint-Exupéry?’’.
Citeste mai multpe alecart.ro
Volumul lui Andrei Gorzo înfățișează un fiu și un tată, respectiv, o întreagă familie a cărei temelie este fisurată de regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu, de perioada de tranziție a anilor nouăzeci, de reprimarea protestelor din Piața Universității, de căderea guvernului Petre Roman, de serviciile secrete, de decesele petrecute în condiții suspecte, de cancerul bunicii, dar și de repartiția unei locuințe ce întârzie să vină. Autorul face radiografia unei perioade marcate de instabilitate, de incertitudine și lipsuri pentru poporul român confruntat cu ceea ce ar fi trebuit să însemne libertatea și învățarea regulilor democrației, prin intermediul propriei biografii, pornind de la modul în care s-a raportat el însuși la acea realitate. În adolescență, dar și mai târziu, cărțile lui Graham Greene au fost un sprijin, o gură de oxigen, o grilă prin care încerca să descifreze ceea ce se întâmplă în propria familie, de a anticipa și de a se salva, un mod de a-și înțelege de a-i fi aproape tatălui său, Dan Gorzo, medic legist implicat apoi în serviciile secrete.
Citeste mai multîn revista Orizont, nr. 9
Clara Mareș și Alin Mureșan formează un tandem profesional excepțional, de admirabilă vrednicie editorială, îmbinând pasiunea scotocirii arhivistice, acribia documentară și ambiția sintezelor impresionante cu talentul jurnalistic, aplicația hermeneutică și empatia reflexivității în tipare moralizante. (…) Povestea nespusă a Ninei Moica, unde Alin Mureșan realizează un amplu dialog cu această eroină fermecătoare prin seninătate, îngăduință și bună voire, iar Clara Mareș (cea care comentase cu admirabilă empatie mărturiile unor Alice Voinescu, Maria Ioana Cantacuzino, Olga Caba, Nicole Valery-Grosu, Lena Constante sau Galina Rădulescu și Aspazia Oțel Petrescu) face în final hermeneutica dosarelor securistice care i-au fost alcătuite – cu fioroasă, încrâncenată, jalnică și ridicolă aplicațiune – urmăritei din iunie 1959 până în decembrie 1989.
Citeste mai mult