pe lapunkt.ro
Noul roman al lui Cosmin Perța e o reverie narativă în tonuri întunecate, vorbind despre un Paradis pe dos cu morala inclusă: dintr-un prezent aflat în delirantă consumpție, evadarea e numai în sus, departe, cât mai departe. Cu cât e mai utopică și mai puțin probabilă, cu atât crește imperios nevoia de a salva prezentul, cel pe care încă-l avem sub ochi. De reflectat.
Citeste mai multpe lapunkt.ro
Prozator de anduranță, Cosmin Perța a tot plusat în anii din urmă cu romane în varii formule, de la trilogii parabolic-mistice și povești fantastice la unele pseudo-realiste și picarești. În Dispariția (2021) și-n Ca să nu se aleagă praful de toate (2023), de pildă, ca să mă refer doar la două dintre ultimele, lumea interlopă interferează cu distopia, cu thriller-ul politic și cu un anume gen de antieroism urban. Am mai spus-o, ceea ce reține atenția în ramificațiile acestui profil ambiguu de autor e amestecul indiscernabil de violență și candoare, de intelectualism veșnic ironizat și mizerabilism demn de milă, de ratare social-afectivă și voință de mântuire, eventual printr-o mult așteptată metamorfoză întru bine sau printr-o evadare a personajelor undeva, departe, într-o altă lume.
Citeste mai multîn Cațavencii
Dacă te fură intriga polițistă a romanului, nu bagi de seamă subtilitățile astea și, cum în Gudrun Radu Țuculescu pare dornic să respecte cu sfințenie canoanele genului, sunt destule șanse să nu observi filigranul acestei mize a cărții. Moralist subtil, romancierul încearcă să te prindă într-un joc în care să nu te mulțumești să urmărești ce fac și ce cred personajele sale, ci să te și întrebi de unde li se trage. Asta le dă adâncime și te obligă să le ții minte. În Gudrun, Radu Țuculescu renunță la complicațiile baroce din primele două romane ale acestui ciclu. Își simplifică stilul, dar își adâncește analiza. Atât că, spre deosebire de un policier clasic, în care odată ajuns la sfârșit cititorului i se pare că totul se limpezește și concluzia e bătută în cuie, aici te întrebi dacă ceea ce s-a întâmplat nu are și alte explicații, pe care trebuie să le cauți de unul singur în filigranul cărții.
Citeste mai multLavinia Braniște, Camping. Lansare de carte și autografe la Librăria Humanitas de la Cișmigiu
Editura Polirom vă invită vineri, 11 aprilie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Regina Elisabeta 38), la o întâlnire cu Lavinia Braniște, prilejuită de lansarea romanului Camping, publicat de curând în colecția Ego. Proză. Invitați, alături de autoare: Cristian Teodorescu, Adina Dinițoiu Moderează: Nona Rapotan Lansarea va fi urmată de o sesiune de autografe.
Citeste mai mult
Romanul Specii de Cristian Fulaș a apărut în Franța
Romanul Specii de Cristian Fulaș a apărut în limba franceză, cu titlul La pire espèce, la Editura La Peuplade, traducere de Florica și Jean-Louis Courriol. Publicat în două ediții la Polirom (Ego. Proză, Top 10+), disponibil și în format digital, Specii a fost distins cu Premiul Observator Lyceum, acordat de revista Observator cultural, ediția 2024 și a fost nominalizat la Premiile Observator cultural pentru Proză, ediția 2024. În perioada următoare, Cristian Fulaș va participa la mai multe evenimente dedicate ediției franceze, astfel: Vineri, 11 aprilie, ora 18.00, Universitatea Sorbonne Nouvelle, Campus Nation (8 avenue de Saint-Mandé - 75012 Paris), întâlnire cu Cristian Fulaș, în prezența traducătorilor Florica și Jean-Louis Courriol și a lui Julien Delorme, director comecial pentru Europa al editurii La Peuplade. Discuția va fi moderată de Crina Bud. 12 aprilie, ora 16.00, la Ambasada României în Franța, Cristian Fulaș în dialog cu Cristina Hermeziu și Florica Courriol, invitat special Simon Phillipe Turcot. Eveniment în parteneriat cu ICR Paris și Cosmose Club. Duminică, 13 aprilie, ora 12.00, întâlnire cu Cristian Fulaș și Karine Tuil, în cadrul Festival du Livre de Paris, 11-13 aprilie 2025 (Grand Palais, Scène de la Reine). Gazda evenimentului: Régis Pénalva.
Citeste mai mult
Hanna Bota, „Să spui sau să nu spui”: lansare de carte la Cărturești Verona
Miercuri, 16 aprilie 2025, ora 18.30, la Cărturești Verona (Str. Pictor Arthur Verona 13-15, București), are loc lansarea romanului Să spui sau să nu spui de Hanna Bota, publicat în colecția „Fiction Ltd” a Editurii Polirom. Alături de autoare vorbesc:Gabriela AdameșteanuMirela NagâțPéter Demény Lansarea de carte se încheie cu o sesiune de autografe.
Citeste mai multpe filme-carti.ro
Dan Sociu recomandă cartea ca pe o antologie de schițe, care ar trebui cumva să trimită la schițele lui I.L. Caragiale și a căror dimensiune descriptivă și naratologică se pliază pe societatea contemporană. Un criteriu care dă și tonul tematic de altfel, reușind să surprindă detalii de viață care, în mod paradoxal, prin acuratețea specificității cu care au fost redate, păstrează o universalitate autentică. Nu cred că există cititori români care să nu poată rezona cu ele. (…) Volumul de proză scurtă este o invitație delicată în lumea „filmelor românești” pe care le trăim cu toții, o carte ce oferă o viziune intimă și nemăgulitoare asupra unei realități comune, cu o doză sănătoasă de umor și de autoironie. Filme românești nu este doar o radiografie a unei perioade istorice sau a unei generații, ci și o lucrare care, prin simplitatea și autenticitatea ei, reușește să apese pe butoanele celor mai vechi și personale amintiri ale cititorilor.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1250
Deși, la o primă lectură, proza lui Ovidiu Verdeș poate părea de o simplitate izbitoare, la o lectură mai atentă, cele două romane ale autorului sunt cât se poate de complexe. Scriind, prin prisma unei narațiuni (cvasi)autoficționale, despre copilăria și adolescența trăite în comunism, Verdeș recompune atmosfera unei epoci, fără a aduce în prim-plan ideologia rigidă de care aceasta a fost marcată. După cum remarca Bianca Burța-Cernat într-un articol publicat în anul 2016, textele lui Verdeș reprezintă „o naraţiune ironică şi, într-un fel anume, paradoxal nostalgică, întrucâtva livrescă şi/sau cu inserturi ludice ori experimentale”.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1250
În concluzie, romanele Muzici și faze și Alte Muzici și faze se remarcă printr-o construcție narativă atent orchestrată, în care tehnicile narative moderne se îmbină în mod armonios cu autoficțiunea și limbajul de o oralitate spectaculoasă. Prin intermediul acestor elemente narative, Verdeș reușește să creeze un discurs autentic care nu doar recompune o epocă și o atmosferă, ci surprinde și complexitatea eului aflat într-o continuă redefinire, la vârsta adolescenței.
Citeste mai multîn ziarul LUMINA
(…) publicarea acestui volum răspunde unei stări de fapt, insuficienta bibliografie românească de specialitate şi ȋnaltă ţinută ştiinţifică din domeniul studiului secularizării, relaţia religie şi modernitate, hermeneutica sacrului etc. Este un semn că, indiferent de ceea ce se ȋntâmplă ȋn lumea seculară, cea spirituală va avea propriul răspuns şi forme de adaptare, uneori neprevăzute, dar care arată, mereu, puterea grăuntelui incandescent din sufletele noastre.
Citeste mai mult