Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
în revista Familia
Adesea, romanele mele pornesc din vise sau din dorințe pe care le aveam de când eram copil sau adolescent. Mult timp, doar mi-am imaginat subiectele pe care voiam să le abordez, ca apoi să încep treptat să și scriu despre ele. De exemplu, Cod 612. Cine l-a ucis pe micul prinț? s-a născut din dorința de a scrie despre Micul Prinț. Am vrut să scriu un roman science fiction și l-am scris. (...) Și mai am, poate, încă 10 sau 20 de cărți pe care îmi doresc să le scriu de foarte mult timp. Este mai ușor să ai o idee decât să scrii cartea, dar asta îmi permite să abordez subiecte foarte diferite, pentru că sunt dorințe și interese care s-au născut înainte să știu că voi deveni scriitor.
Citeste mai multpe bookhub.ro
Scrisă de Liliana Calancea în mai multe registre, ca roman-puzzle și ca roman de mistere, poveste de familie și de investigație literară, această biografie romanțată mi se pare și mai interesantă ca roman de dragoste. Condiția autorului rămâne, la fel ca în toată seria de la Polirom, o temă fundamentală. Dar autor ajungi mai ales după ce ocolești, într-un „dans cu pixul”, pe alte coridoare profesionale, așa cum se întâmplă și în cazul de față. De la cariera de avocat la cea de autor de romane polițiste putem număra mai mulți pași, în câteva etape. Nu e simplu, dar „Cum se întâmplă, așa e bine!”
Citeste mai multpe lapunkt.ro
Nina Moica nu încheie un drum, ci deschide un alt viitor: patriotismul se întemeiază pe capacitatea memoriei de a ne oferi îndrumare, asemeni unui far ce străbate spre larg de mare. Nina Moica stă în faţa noastră nu ca un monument, ci ca un îndreptar. Ceea ce rămâne din frazele domniei sale este o definiţie a curajului şi a demnităţii. (...) În cele din urmă, asemeni Elisabetei Rizea ori Adrianei Georgescu, Nina Moica este însuşi acel eroism care sfidează trădarea, frica şi cruzimea. Cartea sa este cartea unei naţiuni: geneza ceauşismului se clădeşte pe acest fundament stalinist al crimei de stat. Fragilă şi tenace, adolescenta de atunci trăieşte în paginile de peste decenii, căci tinereţea arsă de soarele demonic din stema RPR a devenit însăşi fotografia unui destin.
Citeste mai multpe filme-carti.ro
Cititorii care cunosc și iubesc cărțile lui Murakami vor regăsi în Orașul și zidurile sale incerte combinația dintre ordinea și liniștea ceremonială a vieții japoneze și filonul de fantastic. Scriitorul japonez este maestrul din Orientul Îndepărtat al realismului magic. Nu doar că găsim în paginile cărții ecouri din Proust, Borges sau García Márquez, dar cei doi din urmă sunt citați explicit. Prozatorul ocolit (deocamdată) de Premiul Nobel pentru Literatură intră în dialog direct cu marile sale modele. Pasiunea pentru cărți este materializată în cele două biblioteci care sunt adevărate personaje în carte: cea din orășelul de munte, cu cărți, instalată într-o casă bântuită de fantome și cea din orașul de dincolo de zid, cu rafturile încărcate de vise. Visele nu sunt însă explicite. Așa cum sta bine viselor, ele sunt de multe ori confuze, și doar cei dotați cu puteri speciale le pot descifra. Prezentă aproape permanent este pasiunea pentru muzică (jazz, clasică), care aproape niciodată nu lipsește din lumile și viețile eroilor lui Murakami.
Citeste mai multpe bookblog.ro
Cartea de față mi-a rămas în minte, sincer să fiu, ca un roman cu tentă ușor horror - nu vorbesc despre monștri bizari sau nu știu ce crime, ci despre horror-ul care ia naștere din cât de ușor poate fi redusă o viață la, efectiv, nimic. Despre cât de ușor poate fi negată suferința altora, trecută cu vederea sau, dimpotrivă, chiar susținută de alți așa-ziși „oameni”...
Citeste mai multîn Matca literară
Aplecarea lui Cosmin Perța pentru destine ieșite din anonimat, pentru tipuri umane aflat la periferia societății sau chiar în afara ei este continuată și upgradată în cel mai recent roman. Un mafiot pensionat, un profesor între două vârste plin de ranchiune, un corporatist cu talente de James Bond și fiica unui ministru corupt urcă împreună într-un carusel al nebuniei, care se învârtește tot mai repede. O lume crudă și neiertătoare, în care povara trecutului atârnă mai greu decât dorința de a schimba ceva. Interlopi bucureșteni, mafioți sicilieni, o veterinară care își hrănește câinii cu carnea victimelor, agenți ruși, o asasină fără scrupule, mercenari din Ucraina, toți își urmăresc interesele, prinși în drame existențiale proprii, fără să știe că sunt musculițe încurcate în aceeași pânză de paianjen, iar destinul vrea să îi aducă împreună.
Citeste mai multîn Matca literară
Romanul se ocupă (tot) de tranziția postcomunistă din România, cometă ce încă ne traversează cerul, târând după ea o trenă de sărăcie, corupție, violență și alienare. Construcția epică gravitează în jurul unui erou atipic. Dotat cu o putere neobișnuită și cu darul (sau handicapul) de a fi insensibil la durere, Samson își duce existența ca pe o luptă, la propriu, cu pauze de respiro în care i se îngăduie să își conștientizeze destinul ingrat și să sufere – armura lui fizică nefiind dublată de una sufletească, ci dimpotrivă. Samson are o vulnerabilitate care îl umanizează chiar mai mult decât ar trebui (pentru binele lui).
Citeste mai multîn Matca literară
Limbajul este savuros, iar tipurile umane memorabil creionate. Tocmai fiindcă se iau în serios, protagoniștii acestei tragicomedii cad adesea în umor involuntar, orășenii fiind la concurență cu localnicii neaoși, ce par coborâți de-a dreptul de pe Columna lui Traian. Însă tema rămâne gravă și actuală. În condițiile unei tranziții în care birocrația și corupția sunt atotprezente, ar putea fi vorba nu doar de dispariția unei comunități, ci de cea a satului românesc, ale cărui valori nu își găsesc locul în societatea globalistă care, în loc de Zalmoxis, se închină la zeul mercantilismului.
Citeste mai multîn Matca literară
Considerat de unii critici un SF cu motive steampunk, acest ultim volum al trilogiei (unde romanele nu apar în ordinea apariției, ci într-una narativă) inversează perspectiva: coșmarul devine realitate, iar lumea normală un vis, o amintire, un tărâm inaccesibil. Lumea-închisoare, secolul din trecut unde protagonistul călătorește în timp, diavolul și personajul carismatic care este fata dracului – urcă pe scena unei realități alternative, posibile, terifiante, fiecare jucându-și rolul într-o piesă absurdă despre ratare, nefericire, inutilitate. Mai există speranță?
Citeste mai multîn Matca literară
Al doilea volum al trilogiei, o distopie cu inserții horror, reprezintă încercarea lui Teofil, eroul-sihastru, de a ieși din exilul autoimpus și a se reconecta la umanitate. N-o face pentru că vrea, ci pentru că trebuie. Asemenea îngerului din Vechiul Testament, încearcă să salveze doi copii, soră și frate, nu din Sodoma, ci dintr-un orășel de munte transilvan ai cărui locuitori se pomenesc prinși în mijlocul unui conflict dement – ca toate războaiele, nu? Tensiunea așteptării locuitorilor aflați în asediu are un crescendo aproape insuportabil, ca în Deșertul tătarilor de Dino Buzzati. Iar finalul, imprevizibil și spectaculos, dă totul peste cap și îi lasă fără suflare – la propriu.
Citeste mai mult