Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
în Convorbiri literare, nr. 5
Nu știu dacă Seimeni e satul din centrul lumii sau dacă ceea ce citim că s-a petrecut în el e chiar „copilăria copilului universal”, dar noua carte a lui Eugen Munteanu în mod sigur nu e doar o biografie. Ea e un veritabil eseu despre cum a trăi nu înseamnă doar constituirea unei memorii private a trupului, ci și descoperirea unor fundamente universale ale spiritului. Oricum, e o carte care se citește cu pasiune.
Citeste mai multîn România literară, nr. 22/2026
Apariție exotică între Munții Stânișoarei și-ai Bistriței, Adrian G. Romila așteaptă și scrie ca mateloții captivi din mitologie. Înconjurat de aerul tare al depresiunilor, visează la întinderea albastră. Odată cu noul volum de proză scurtă, el se întoarce la geografia urbană și a naturii nemțene. Zaruri și minuni colecționează scurtcircuitări între topofilia intramontană și cea intermundană. Emoția unui spațiu geografic se prelungește spre tărâmurile din afara și din interiorul lumii. (...) Volum de maturitate tehnică, în Zaruri și minuni alternează, în lumina răului și întunericul binelui, decupajele exacte și desfătările contagioase.
Citeste mai multîn revista Viața Românească, nr. 4
Proximități și mărturisiri. Jurnal, de Ioan Pintea, este o carte care se adresează deopotrivă sufletului și minții. Ea readuce în atenție nume și chipuri care au marcat spiritualitatea românească în secolul XX și discută cu inteligență și responsabilitate idei care ar trebui regândite cu mintea limpede, debarasată de prejudecățile care, de multe ori, ne marchează încă. O carte care îți dă sentimentul tonic că nu ai pierdut vremea citind-o.
Citeste mai multLaPunkt
Mircea Mihăieş instituie, prin însăşi prezenţa textelor sale, o pecete unică. Identitatea intelectuală a ultimelor decenii este de neimaginat în absenţa conversaţiei, tenace şi profunde, pe care paginile sale o poartă cu tradiţia modernistă. Anglist, americanist şi comparatist desăvârşit, Mircea Mihăieş se desparte de gândirea leneşă a conformismului dogmatic ce îi seduce pe atâţia dintre contemporanii noştri. Eretic şi iconoclast în acest ev al nivelării şi al masificării, Mircea Mihăieş propune o critică care se topeşte în proză, spre a dezvălui contururile unui întreg continent de semnificaţii. Iar monumentala carte dedicată Virginiei Woolf este un alt reper pe acest itinerariu de cartografiere al modernismului. După tripticul joycean, Mircea Mihăieş investighează destinul celei în care se întruchipează geniul novator al prozei înseşi. Iar oglinda pe care o pune în faţă Virginiei Woolf este una în care fragmentele de viaţă, de moarte şi de sens se adună, spre a reconstitui strania fiinţă plurală a autoarei şi a operei sale.
Citeste mai multÎn Cațavencii
Cu Ceea ce putem ști, Ian McEwan adaugă un roman la temelia acestui turn Babel al cunoașterii. O face cu umor, ironie și cu o îndelung verificată ingeniozitate, iar Dan Croitoru, care s-a specializat în traducerea cărților lui McEwan, i-a adus romanul în limba română cu promptitudine și excelență.
Citeste mai multîn Matca literară
Silex: un roman despre creația care șterge cusăturile dintre real și ficțiune, vindecând prin puterea imaginației, o poveste multidimensională a sinelui multiplicat în timp, a identităţii schimbătoare, a întrupării eului din amintiri reale sau ficţionale. Un roman erudit, o enciclopedie a memoriei pierdute și regăsite. (…)
Citeste mai multÎn Observator cultural, nr. 1308
Malala Yousafzai (1997), originară din Mingora, Pakistan, dar ajunsă, prin sucirile propriului destin și răsucirile unui islamism ieșit din matcă, activistă pentru educație și autoare de bestsellere, dincolo de un Premiu Nobel pentru Pace din 2014, absolventă de Oxford (în 2020), este și autoarea volumului Regăsire. O autobiografie (Editura Polirom, 2026, Colecția Biblioteca Polirom, coordonată de Dan Croitoru, traducere din limba engleză și note de Ioana Georgescu). Plecând de la un caz dramatic real – o tânără din Pakistan este împușcată în cap pentru faptul că a îndrăznit să militeze pentru dreptul fetelor la educație într-o țară în care puterea islamului este nelimitată, dincolo de conducerile militare succesive – avem, în fond, o continuare a vieții unei tinere femei ajunse, de pe meleagurile Asiei, într-o Mare Britanie dispusă să-i protejeze pe cei prigoniți de prin alte colțuri ale lumii. Așa a stat o vreme și Salman Rushdie, sub protecția MI5, așa i-a fost salvată viața acestei tinere care a fost tratată de medicii britanici.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1308
Prin intermediul acestui personaj narator, autorul adaugă o coordonată emoțională întregii desfășurări narative. O face gradual, în funcție de felul în care sînt conștientizate evenimentele ce se petrec în respectiva comunitate: un copil etnic rom este ucis din greșeală de un copil român. «Gospodarii» satului, deși conștienți la început de cele întîmplate, participă la mușamalizarea faptei, declarînd cu toții la miliție că s-a crezut inițial că nu e decît o minciună și că nimeni, de fapt, nu a văzut nimic.
Citeste mai mult
Întâlnire cu cititorii & Sesiune de autografe: Mircea Mihăieș, Cele patru sinucideri ale Virginiei Woolf. O psihodramă
Miercuri, 24 iunie, de la ora 18.00, la Librăria Cărturești Piața Victoriei din Timișoara (Str. Dr. Nicolae Paulescu nr. 2), Mircea Mihăieș se întâlnește cu cititorii săi cu prilejul lansării celui mai recent volum, Cele patru sinucideri ale Virginiei Woolf. O psihodramă, apărut de curând la Editura Polirom.
Citeste mai multÎn Observator cultural, nr. 1308
Autorul reușește în cele aproximativ 300 de pagini ale cărții să dea contur unei lumi autonome perfect articulate, deoarece aceasta e expresia unei voci narative convingătoare și excelent conduse, așa cum am spus și la început. Finalul romanului e zguduitor. Nu doar din cauza tragediei petrecute, ci și datorită conștientizării unui aspect mai întunecat decât răul în sine: indiferența, întoarcerea privirii ca reacție convenabilă. Iar acest aspect ține de natura umană. Autorul a imaginat un filtru de percepere a realității și-și invită cititorii să privească prin el. Nu e exclus ca, în acest univers al legilor morale relativizate și negate, în persoana răului să ne vedem chiar pe noi înșine.
Citeste mai mult