în Matca literară

Plasând acțiunea în Republica Dominicană, n-am exprimat decât un punct de vedere, al meu ca artist, conștient pe deplin că nu sunt o autoritate în domeniu. Problema este că astfel de regimuri opresive pur și simplu depășesc limitele realismului. Un discurs realist nu poate surprinde ce naiba s-a întâmplat și ce impact radioactiv a avut asta asupra mai multor generații, cum a apărut, pare-se, din neant, s-a înstăpânit peste prezent, apoi a dispărut. Așa că e nevoie să dezvolți tot soiul de strategii, nu pentru a zugrăvi, ci abia pentru a încerca să zgârii suprafața a ceva atât de complex. De aceea m-am folosit de folclor. Sigur, americanii adoră să vorbească despre îngeri sau blesteme sau despre cum țara lor este Tărâmul Făgăduinței. Americanii sunt peste măsură de superstițioși. Așa că m-am folosit de asta. Dar folosindu-mă de vernacular, de supranatural, de mitic, am încercat să redau profunzimea a ceva ce realismul nu poate surprinde.