În Ramuri nr. 9/2026
Cele aproape 900 de pagini ale cărţii dovedesc nu numai curajul, ci şi tenacitatea unui experimentat investigator literar, care nu se lasă pradă seducţiei până la pierderea judecăţii critice echilibrate. Se simte în tonalitatea lui Mircea Mihăieş înţelegerea umană, compasiunea faţă de problemele psihice ale unei scriitoare admirabile, ba chiar o anumită tandreţe, pe alocuri, dar nu există, în demersul său, nici capitularea necondiţionată şi oarbă a îndrăgostitului maniac, nici escamotarea adevărurilor istorice factuale sau fluturarea ipotezelor radicale, proprii abordărilor ideologizate (Virginia Woolf fiind, fireşte, şi un icon al feminismului, n-a scăpat de asemenea feluri reducţioniste de analiză).
Citeste mai multMaja Lunde, Jonathan Coe și traducătorii lor la București, în dialog cu Alina Purcaru
Editurile Polirom și Humanitas Fiction vă invită astăzi, 28 septembrie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la o întâlnire cu Maja Lunde, una dintre cele mai apreciate scriitoare norvegiene contemporane, și Jonathan Coe, unul dintre cei mai importanți scriitori britanici ai generației sale.
Citeste mai multÎn Revista Steaua, nr. 8/2026
Ceea ce pare o caracteristică definitorie a prozei practicate de către Flavia Teoc este tabloul. Ambele romane recurg aproape excesiv la această tehnică. Istorisirea nu curge în romanele prozatoarei, ci sacadează. Se aseamănă unei benzi desenate. Avem tablouri, imagini aproape statice care se succed și creionează un traseu, dar o mișcare generală care să se organizeze într-un fir narativ aproape că lipsește. Nu este un reproș, ci constatarea unei caracteristici evidente.
Citeste mai multÎn Revista Apostrof, nr. 9
Citind acest tom, realmente unul dintre cele mai neobișnuite („fascinante“ sună prea elocvent) texte de model Bildungsroman, despre unul dintre cele mai neobișnuite (așadar, miraculoase) personaje din literatura tuturor vremurilor, dincolo de documentația îngrozitor de laborioasă (o să ziceți: asta e munca istoricului și, implicit, criticului literar…) rămâne în prim-plan, nefardată, necondiționată, fascinația celui care recuperează memoria unui loc și a unui timp devenit emblematic, nu doar modernismul și chiar postmodernismul anglo-irlandezo-american, evident anterior celui franco-italo-german, iubirea uneori sufocantă pentru cărțile (vă mai amintiți de cartea aceluiași Mircea Mihăieș, despre Finnegans Wake, o operă aproape imposibil de citit pentru lectorul de rând, inclusiv bun cunoscător de limbă engleză?), dar mai ales pentru personajele vremii.
Citeste mai multÎn Revista Apostrof, nr. 9
Noutatea Vremurilor fără răbdare (postfață de Oana Soare, Iași, Polirom, 2026), subintitulată „proze noi și vechi“, o constituie mai multe povestiri inedite, care completează arealul volumelor Dăruiește-ți o zi de vacanță și Vară-primăvară; sunt, în special, povestiri scurte, de una-două pagini, ce alcătuiesc un portret de epocă.
Citeste mai multÎn Revista Apostrof, nr. 9
O adevărată mină de aur pentru critica genetică, această carte reunește, cum spuneam, proze sau variante ale unor proze care au fost cuprinse și în celelalte volume ale autoarei (Vară-primăvară, Dăruiește-ți o zi de vacanță, Gara de Est), unele au fost variante din care au luat naștere romane (Provizorat), altele au fost deja prezente în edițiile mai târzii ale volumelor amintite (În tramvai, Pe zebră...), câteva au apărut doar în reviste și periodice, dar există și texte inedite, răspândite mai ales în partea întâi a cărții: Atac de gută în luna februarie, Problemele altora, Covrigărie... etc. și Vremuri fără răbdare, care deschide volumul și îi dă numele.
Citeste mai multAutori Polirom la NOD International Literary Rights Festival 2026
Cea de-a doua ediție a NOD – International Literary Rights Festival are loc în perioada 24–27 septembrie 2026, la Brașov, sub tema „Building Communities”. Festivalul reunește scriitori, editori, profesioniști din industria cărții și publicul, într-un program dedicat dialogului, schimbului de idei și felului în care literatura și cultura contribuie la construirea comunităților.
Citeste mai multpe citeste-ma.ro
Când am început Fiesta, nu am cunoscut acest context, care totuşi m-a convins să şi scriu despre carte şi autorul ei. Hemingway a devenit celebru pentru stilul său concis, pe care l-a definit drept tehnica icebergului, şi mi se pare foarte interesant că-l mai citim şi azi, la mai bine de 100 de ani de când el îşi publica primele proze scurte. Chiar mă întreb cum ar vedea el azi scrisul de literatură şi mai ales publicarea şi promovarea propriilor texte, în aceşti ani grei pentru carte şi excelenţi pentru gândirea scurtă.
Citeste mai multÎn Dilema
Imensa apertură cronologică din Oase strălucitoare favorizează nu doar acumularea de fapte și de reflecții morale, ci și jocul cu perspectivele, căci cele trei femei marcate distinct de fiecare dată, cînd „vorbesc” în text, au vîrste și experiențe de viață complet diferite și nu văd lucrurile exact în același fel. Mamă, fiică și prietenă vîrstnică, cele trei femei întruchipează tot atîtea paradigme existențiale prin care raporturile cu istoria se redefinesc de fiecare dată cînd regimurile politice se schimbă, oferind o imagine complementară asupra spațiului de peste Prut, din 1940 pînă în prezent.
Citeste mai multÎn Observator cultural, nr. 1323
Vertijuri, goluri de memorie. Acolo este țara mea (Editura Polirom, 2024), cel mai recent dintre romanele lui Radu Aldulescu, se deosebește prin cîteva aspecte de cărțile mai vechi ale scriitorului. Dacă acolo acesta realiza „cartea neagră“ a societății românești pre- și postdecembriste, din perspectiva „simțului enorm“ și al „văzului monstruos“, oprindu-se doar la „partea vizibilă“ a acesteia, de data aceasta el încearcă să pătrundă în laboratoarele secrete ale răului, conferind cărții sale ceva din fizionomia unui roman senzațional.
Citeste mai mult