în Observator cultural, nr. 1287
Conceput în spiritul colecției de biografii, romanul de față se bucură de paradoxalul succes specific acestui gen: deși extrem de aproape de personajul istoric a cărui intimitate este amănunțit explorată printr-o metodologie de un detectivism intransigent și o amplă cercetare documentară (articole, interviuri, corespondență, jurnale etc.), cartea își asumă în măsură absolută natura literară, intenția în primul rând estetică și pretenția unei lucrări fictive (cu toate că valoarea sa istorică și culturală nu poate fi contestată), iar acestea din urmă se observă atât în plan tematic și conceptual, cât mai ales în plan formal. Deosebit de ambițios, romanul tinde către niște obiective provocatoare: încorporarea, la nivelul narațiunii, a fondului filozofic blagian, iar, la nivel stilistic, a retoricii liricii acestuia, proiectarea de origine postmodernistă a unei arhitecturi metatextuale care să creeze o rețea de planuri de care aparțin, pe rând, personalitatea reală, protagonistul fictiv, vocea naratorială, autorul părtinitor și cercetătorul imparțial, enunțarea unor ipoteze teoretice și interpretative care se vor demonstrate și, după cum obișnuiește Florina Ilis, o expunere a contextului sociopolitic.
Citeste mai multpe alecart.ro
În volumul lui Adrian Jicu, Maiorescu. Confesiunile unui stoic, biografia romanțată pe care o propune autorul ne obligă să vedem, poate înainte de orice, prin tonul personajului Titu Maiorescu, ceea ce este cel mai adânc uman în el. Printr-o discontinuitate epică atent construită și asumată până în finalul care îl readuce pe cititor în miezul sensibil al gândurilor, Adrian Jicu reușește să recupereze în egală măsură atât persoana (și personalitatea), cât și „personajul” Titu Maiorescu. Fără a le separa sau a le îndepărta, căci tocmai tensiunea dintre aceste perspective alimentează narațiunea, întreținând conflictul interior dintre vocea principală și cea care acționează, uneori, din umbră.
Citeste mai multpe lapunkt.ro
Prozele scurte ale lui Julio Cortazar, reunite sub titlul Cât de mult o iubim pe Glenda, tratează teme dintre cele mai diverse, cu o lejeritate dezarmantă. Lejeritate ce denotă opțiunea pentru o altfel de raportare la temele mari ale literaturii. De la iubire şi solitudine până la absurd şi parabolă politică, Cortazar nu se ferește de diversitatea subiectelor. Creând senzaţia că doar atinge uşor pe umăr aceste teme, parcă fără să dorească să le deranjeze prea mult, oferă o detaşare ce îi conferă control perfect asupra contractului ficţional.
Citeste mai multpe bookhub.ro
Dacă ați citit cărțile Gabrielei Adameșteanu, atunci sigur o să citiți și Meserii nerecomandate femeilor. Dacă n-ați citit nici o carte a scriitoarei (mă gândesc la cititorii foarte tineri), atunci luați această carte ca o introducere, ca o pregătire pentru ceea ce va urma. Dacă sunteți interesați de istoria recentă a României, atunci Meserii nerecomandate femeilor este o lectură obligatorie (deși îmi displace profund cuvântul „obligatoriu” când vine vorba de citit literatură, lucrurile se schimbă fundamental când am în vedere studii serioase și elaborate pe anumite teme de cercetare). M-am întrebat de multe ori când citeam prima parte din volum de ce Gabriela Adameșteanu n-a luat în calcul și meseria de critic literar; am găsit răspunsul câteva capitole mai târziu, când vorbește și despre această posibilitate. Ar fi fost o excelentă autoare de studii literare și nu mă îndoiesc că articolele ei critice ar fi avut succes atât la cititori, cât și în rândul confraților.
Citeste mai multîn revista Familia
(...) romanul Regii gunoaielor de Ruxandra Cesereanu este o carte demnă de a fi citită, răsfoită, întoarsă pe toate părțile, savurată ...
Citeste mai multpe cartifilmepasiuni.ro
Fără artificii și o desfășurare spectaculoasă, Bogdan Pertache reușește să te tragă în lumea din Metec. Plăcerea lecturii se sprijină pe un fir invizibil, ce leagă straniu, prezentul de trecut, interioritatea personajelor de niște opere de artă, banalul de tenebros. Te simţi precum cel ademenit de imaginea unor locuri captivante, vestite datorită artei, care se trezește prins în iţele unor povești întunecate odată nimerit în aceste spaţii de poveste. Simţi un pericol ce plutește în aer. O prezenţă malefică pregatită să le joace o festă personajelor exact când ele se abandonează în voluptatea artei dublate de erotism. Ca un blestem venit dintr-un trecut pe care îl doreau uitat.
Citeste mai multAdelin Petrișor la Cluj: În direct din linia întâi. Conferință, lansare de carte & sesiune de autografe
Marți, 13 ianuarie, Adelin Petrișor va fi prezent la Cluj-Napoca pentru două evenimente dedicate volumului În direct din linia întâi, apărut recent la Editura Polirom. Ora 12:00 – Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Amfiteatrul 101 Conferința „Jurnalismul în era social media” Prezintă: lect. dr. Constantin Trofin și lect. dr. Viorel Nistor Ora 18:00 – Book Corner Librarium (Bd. Eroilor nr. 15) Lansare de carte & sesiune de autografe: dialog cu Mihnea Măruță și Vasile Hotea-Fernezan
Citeste mai multpe pagina personală de Facebook
Cartea lui se citește așa - cel puțin eu așa o citesc: ca pe un roman-jurnal de tranziție care e plin de poveste reflexivă, pe alocuri foarte cotidiană, construită din cioburi, dar care așezate cap coadă - precum un mozaic - produc sentimentul că pricepi și vezi mai bine, mai larg, mai profund o epocă care a fost mai ieri dar care pare plasată înaintea antichității. (...) Scrisul lui e precum sunetul mării: se aude un vuiet puternic dar nu agresiv care e compus din multitudinea de stropi, fiecare cu sunetul său specific, care fac împreună o voce unitară ce anunță: o nouă ultimă zi.
Citeste mai multîn România literară, nr. 50
Așadar, o lectură palpitantă, în care tezele „mari“ (cele despre definiția sufletului, despre imaginație și statutul ei de al doilea subiect al cunoașterii, despre raportul dintre facultăți și unitatea substanțială a sufletului, și mai ales despre intelect și eventuala sa pluralitate) vor apărea doar în cele două volume următoare. Le aștept cu bucurie și cu emoție, pentru că ele au șansa să ne clarifice urma padovană a lui Corydaleu și eventuala supraviețuire discretă, necitată de autor deocamdată, într-un mediu ortodox și pronunțat anticatolic, a unui arab care i-a și scandalizat, i-a și constituit pe latini în studiul sufletului.
Citeste mai mult