in Suplimentul de cultura nr. 498
Reeditarea Istoriei vietii lui Teodor Varlav linisteste cumva apele in genul acesta mult prea solicitat in toate cele si mereu lasat intr-o marginalitate cu oaresce iz de demnitate. Nimeni nu huleste memoriile, dar nici cei mai infocati sustinatori nu o fac cu toata gura. Ceva, ceva ramine pe dinafara, ca de obicei, cu acest tip de literatura, in c
Citeste mai multin Romania literara nr. 47-48
Tot ce viseaza tinarul Ion Vianu se regaseste in pasiunea veche, descoperita la virsta adolescentei, cind citeste prima data pe Freud. I se pare ca psihiatria ii permite sa exploreze in voie o altfel de interioritate. Totodata, el pastreaza si o cumpanire tainica, aceea de-a-si ajuta, fie si simbolic, mama. Iata doar citeva date biografice indeajun
Citeste mai multin Romania literara nr. 47-48
In loc sa-si sape in piatra cuvintele, Simion se multumeste sa grifoneze. Pamfletul teribil in care acesta traseaza harta Bacaului de azi (cu saracie lucie, oameni tristi si femei „nasoase”) contine numeroase ezitari marcate ca atare (asperitatile de limbaj fiind, pur si simplu, taiate cu o linie si inlocuite cu vorbe de umplutura: &bdq
Citeste mai multpe literaturadeazi.ro
S. P.: Cui se adreseaza cartea dvs.? D. J.: Ouuff… Asta da, intrebare. Atunci cind o scrii, atit cit imi dau eu seama, o carte ti se adreseaza tie insuti. Intorci pe toate fetele cuvintul, fraza, situatia, pina cind cineva din tine insuti iti spune: „Da, asta e, asta ai vrut sa zici.” Altfel, e ca o sticla-n mare, se adreseaza
Citeste mai multpe lapunkt.ro
Mai adaug doar atit: cartea aceasta este o lectie remarcabila – tinuta pe tonul cel mai firesc, unul atit de firesc incit nici nu pare ca e asa, ca e chiar o lectie, ca e chiar o mare pilda… – despre istoria recenta, despre politica, despre etica, despre comunism in adevar si, in oglinda, despre decenta, despre normalitate, despr
Citeste mai multin Romania literara nr. 7
Cartea lui Cassiodor, citita astfel, merita sa ne puna in dilema. In fond, vocile teologiei au primit intr-un mod reticent mesajul noician subsumat sintagmei „Dumnezeului culturii”. Toate ca toate, admiratia distanta a functionat foarte bine in ultimii 30 de ani, dar acest Dumnezeu a fost piatra de poticnire, lasind de inteles ca extirp
Citeste mai multpe silviacolfescu.blogspot.ro
Villa Margareta nu este o carte care sa te lase sa te imprietenesti usor cu ea, dar, odata ce se innoada legatura intre cititor si text, relatia devine indestructibila. O carte densa, de substanta, un roman in care, in filigran, se simte cunoasterea abisurilor omenesti, acumulata de Doina Jela in cele aproape trei decenii de cercetare a istoriei re
Citeste mai multin Ramuri nr. 3
Lebada cu doua intrari reprezinta, de fapt, un „hermafrodit” textual, un lung poem in proza, un monolog interior („onania asta a creierului”) in care se aduna, ca intr-o delta, toate apele constientului si ale subconstientului: observatii, amintiri, evocari, reminiscente livresti, intuitii, fantasme, senzatii, obsesii. Dar p
Citeste mai multin Observator cultural
Frica este o proza intre nuvela si roman (de mici dimensiuni, cam cit Strainul lui Camus), scrisa in 1910, dar publicata in 1925. Scrisoare de la o necunoscuta, tot o poveste de dragoste, pe gustul epocii pentru romantiozitati vag siropoase, cu suspans si iubiri neimpartasite. Personaje care viseaza si tinjesc dupa lumi ce nu exista, pe fondul unei
Citeste mai multin Observator cultural
Interesul fata de cartea dedicata contributiei lui Marsilio Ficino nu isi datoreaza insa actualitatea si importanta rosturilor ei inaugurale si genetice, ca „strat” din care au rasarit, mai apoi, idei si proiecte noi, unele realizate deplin, iar altele ramase in diferite stadii de proiect. Ea nu ne apare, astazi, ca o lectura importanta
Citeste mai mult