in Monitorul nr. 66
Volumul Simonei Popescu readuce (fast rarissim!) pofta, lacomia nesatioasa, balaceala nerusinata, copilareasca, batrineasca in textul altcuiva ca-n copaia personala, cu clabuci si zbateri de miini in lichidul devenind aluat, cozonac, oh!, „castel de apa”!! Dilata porii pielii, mintii, ca pe niste pilnii gigante, absorbante, integrindu-s
Citeste mai multin Monitorul nr. 72
Ei bine, exact un an am infulecat carti de bucate!! Si astfel am descoperit, mi-am format stilul viitoarelor versuri! Ma fascinau, desigur, componentele, legumele, animalutele, condimentele, ma rog, orice intra in combinatiile fantastice. Obsedante au ramas indicatiile prepararii, ale transformarii gramezilor in forma finala, pura, delicata, delici
Citeste mai multin Monitorul nr. 78
Rindurile Exuviilor Simonei Popescu fumega dulce intre sublinierile cotropitor-orizontale, paginile-s zdrentuite de bare verticale, taiate brusc de ascutimea creionului vinjos (imi amintesc deodata apasarea cu talpa goala, pentru a trai cu pielea betia vitezei cindva; conduceam o masina albastra, in zori, pe la vreo 33-34 de ani, pe-o autostrada pu
Citeste mai multin Vatra nr. 4
De fapt, Simona Popescu scrie – cu luciditate, cu admirabila finete analitica – despre „ceata flotanta a fiintei” sale „multiple”. Interesul nu e de a evoca numaidecit un anotimp al existentei: «Nu timpul trecut, timpul pierdut il cauti tu – ca nu-i nimic trecut, nimic pierdut –, ci un sens in i
Citeste mai multin Familia nr. 5
Cea dintii impresie e aceea de carte inclasabila, dar care raspunde totusi unei asteptari, unei nevoi de imprevizibil, unui nou mod de a percepe si intelege lumea care totusi mai asteapta sa treaca intr-o carte. Din acest punct de vedere, Exuvii este un roman nascut dintr-o fundamentala nevoie a fiintei umane de a se percepe pe sine in spectacolul
Citeste mai multin Romania literara nr. 27
Literatura ei absoarbe limbaje tehnice, cum proceda si Cartarescu, aici atragind in jocul acesta deglutinant, mestecind cuvinte din registrul prepararii alimentelor. Dar jocul acesta inghite si denumiri stiintifice latinesti imprumutate din botanica si zoologie, pentru care noii scriitori au facut pasiune in copilarie. Ceea ce e caracteristic insa
Citeste mai multin Steaua nr. 9
Exuviile sint o carte despre „simonism”. O curajoasa, sincera si fascinanta lectie de anatomie pe care autorul o opereaza in public asupra propriului eu. Si care isi fascineaza cititorul, ii incita latura latenta de voaieurism si ii ofera posibilitatea de a contempla experientele profunde ale celuilalt. Carte fascinanta prin stil, prin
Citeste mai multin Timpul nr. 2-4
Introspectia practicata de catre Simona Popescu nu esueaza insa in paradigma traditionala si tocmai acesta este motivul pentru care spuneam anterior ca Exuvii poate fi citit ca text feminist al virstei postmoderne. Un ochi atent depisteaza aici intreaga serie de trairi culturale si textuale ale feminitatii, de la Virginia Woolf si Simone de Beauvoi
Citeste mai multin Litere, Arte, Idei (supliment al Cotidianului) nr. 7 (3477)
Miza majora a procedeului este, tot in linie postmoderna, anularea timpului prin spatiu, suspendarea „fintinii timpului” (sintagma tipic modernista, o gasim in Thomas Mann!) prin ceva ce s-ar putea numi, cu o minima licenta de exprimare, „epidermie”. De acest artificiu se leaga atit titlul volumului („exuviile sint pie
Citeste mai multin prefata la Exuvii, editia a II-a
In Exuvii, Simona Popescu se ocupa de sine „cu cea mai mare seriozitate”, cum singura o spune, dar reuseste sa scrie o carte deloc straina de „copilaria copilului universal” (continind adica toate toposurile, reactiile si fantasmele copilariei), asa cum se intimpla cu marea opera a lui Creanga. Comparatia poate fi facuta doa
Citeste mai mult