în Suplimentul de cultura nr. 567

Graniţa inclusă în titlu este o rană, asta a fost prima impresie care s-a conturat pe măsură ce înaintam în carte. La final, am echivalat lectura romanului cu un parcurs solicitant, emoţional şi intelectual, prin care, ca cititor profund imersat într-o poveste dramatică, ai putea ajunge să înţelegi cauzele, amploarea, gravitatea şi, fatalmente, incurabilitatea acestei răni. Graniţa despre care vorbeam este între israelieni şi palestinieni, între iubită şi iubit, între copii şi părinţi, şi tot ea, graniţa, se strecoară în suflet, scindînd indivizi şi făcînd imposibilă inclusiv reconcilierea cu propriul sine. Devine evident că un altul, diferit, nu poate să schimbe această concluzie, nici măcar iubind şi crezînd cu toata fiinţa. Sub semnul acestei graniţe de netrecut e organizată întreaga poveste, o istorie tragică, una care tulbură în aceeaşi măsură în care intrigă.