în Observator cultural, nr. 905
Lucian Dan Teodorovici a publicat în 2017, tot la Polirom – în urma confruntării cu o boală gravă –, volumul Cel care cheamă cîinii, un impresionant volum-mărturie al unei situaţii-limită, volum compozit – amestec de notaţie biografică şi ficţiune, de scriitură cu miză terapeutică, respectiv estetică, de consideraţii t
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 905
Acum avem ocazia să parcurgem un volum de publicistică sportivă pus sub genericul Fotbal plus ai mei și ai noștri (Editura Polirom, 2017), cu texte comise între 1991 și 1997, apărute în revista săptămînală Fotbal Plus, 400 de pagini de comentarii despre fotbal, fotbaliști, antrenori, terenuri de sport, întîmplări, vi
Citeste mai multpe scena9.ro
Am găsit cîteva lucruri excelente în Cazemata, romanul de debut al arhitectului Tudor Ganea, girat de Florin Iaru și de Marius Chivu (care l-au descoperit pe autor la un curs de creative writing și l-au încurajat să publice). În primul rînd, conceptul și atmosfera, brodate în jurul unei cazemate construite în Constanța
Citeste mai multpe filme-carti.ro
Dincolo de exemplele numeroase, de referințele la documente și la arhive, la cărți și tratate studiate, eseul lui Bogdan Suceavă este, așa cum se spune de altfel și în text, „o explorare a istoriilor alternative”, a felului în care istoria ar fi arătat dacă aceste manuscrise și cărți pierdute n-ar fi dispărut. Numai că, de mult
Citeste mai multpe bookblog.ro
Fiica Estului este o carte care se citește greu. Și nu din cauza unui stil narativ complicat sau al vreunei povești alambicate, ci pentru că transmite o emoție a cărei greutate și complexitate le resimți aproape fizic. Te face să îți pui tot felul de întrebări de la cele mai evidente (cum au fost posibile asemenea atrocități în plin
Citeste mai multpe catavencii.ro
Radu Cosașu a fost unul dintre primii care s-au prins că ne așteaptă vremuri și mai nasoale, și cu certitudine singurul care ne-a sfătuit să ne bucurăm de ce avem, chiar și la înfrîngeri, căci s-ar putea să regretăm și felul în care am pierdut meciurile de atunci. La fel ca orchestra de pe Titanic, despre care se spune că ar fi c
Citeste mai multîn Suplimentul de cultură, nr. 587
Igiena asasinului este de fapt cel de-al unsprezecelea manuscris al meu. L-am scris cînd aveam 24 de ani, fiind precedat de alte șase manuscrise de roman pe care nu le-am arătat niciodată nimănui. El este deci primul meu roman publicat, al unsprezecelea pe care l-am scris și primul de care am fost mîndră. Atunci cînd l-am scris am sim
Citeste mai multîn Suplimentul de cultură, nr. 587
În Fotbal plus ai mei și ai noștri, marele suporter al dispărutei echipe Progresul București, ai cărei susținători permanenți erau frizerii liberi și intelectualii pățiți, fostul Belphegor a adunat cronicile sale din săptămînalul Fotbal plus, la care a fost redactor-șef cîțiva ani. Această gazetă a fost, de altfel, singu
Citeste mai multîn Suplimentul de cultură, nr. 587
Domnule, am citit cu încîntare Petale de sînge, fiindcă m-a cucerit încă de la metafora din titlu. Minunate aceste flori cu petale pentru care nu există o altă culoare. Cucerit am fost și de acea bătrînă care intră în curtea unei școli doar pentru a lăsa în urmă un munte de rahat. M-am gîndit mult la rațiunea aceleia de a p
Citeste mai multpe bookaholic.ro
Paginile Intervenției mustesc de cultură populară, cum ar fi blazoanele socio-etnice (moldoveni = bețivi, unguri = afurisiți, steliști = „spurkați”, femei = nimfomane etc.), umorul de tip tachinerie, de multe ori cu componentă bahică, afirmarea valorilor tari (onoare, solidaritate, curaj) și, predominant, așa-zisa „băiețeală”
Citeste mai mult