în Suplimentul de cultură, nr. 587

Domnule, am citit cu încîntare Petale de sînge, fiindcă m-a cucerit încă de la metafora din titlu. Minunate aceste flori cu petale pentru care nu există o altă culoare. Cucerit am fost și de acea bătrînă care intră în curtea unei școli doar pentru a lăsa în urmă un munte de rahat. M-am gîndit mult la rațiunea aceleia de a proceda așa. Domnule, aveți o înțelegere foarte profundă pentru nevoia oamenilor de a rezista în cultura lor, mai ales dacă e veche de milenii. Pînă la urmă, de ce nu ar avea și bătrîna dreptatea ei? Am găsit în cartea dumneavoastră semnificații adînci pentru lupta dintre tradiție și ce aduce noul, sînt semnificații care încă nu s-au epuizat. Și nu doar în Kenya, nu doar în Africa.