Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
în revista Orizont, nr. 1/2023
Un roman de actualitate prinde formă în Voci la distanţă. Cu distanţe și apropieri redefinite de pandemie, personajele își redescoperă memoria și își pun la încercare imaginarul, ca izvor de (re)cunoaștere, adăpost al tulburărilor afective sau al ispitelor schematizante. Dilatate din cauza izolării, distanţele spaţiale erodează temeliile unei lumi care își descoperă, subit, o altă vulnerabilitate care o dislocă. (Auto)iluzionarea. (…) Cu construcţia lui aproape cinematografică și subtitluri sugestive, Voci la distanţă e un roman frescă, roman de familie, roman despre traumă, memorie și uitare, despre simetrie și incompatibilitate, însă nu tematizează mai puţin comunicarea, scrisul și imaginarea. (…) Voci la distanţă combină, cu inteligenţă, o viziune și un stil.
Citeste mai multîn revista Orizont, nr. 1/2023
Multe vor fi de spus și de analizat privind impactul real pe care DRCE îl va avea în cercetarea de profil în România și în străinătate. Însă dincolo de orice dubiu rămâne faptul că DRCE este o premieră în mediul academic mondial, ce „deschide prietenos o poartă reglabilă, ajustabilă, spre lumea ca un labirint, ca un paradox, a Europei Centrale, prin care este invitat să treacă, într-o experiență de cunoaștere și de identificare, un public cât mai larg.” Contemplat ca narațiune extinsă, DCRE este romanul central-european par excellence, iar Adriana Babeți este și va fi cea care a captat sufletul de litere și spirit al Europei Centrale.
Citeste mai multîn Observator cultural nr. 1142
Unul dinte cele mai sofisticate și mai complexe romane din portofoliul Polirom este Lumea în flăcări de Siri Hustvedt. Cu o extraordinară măiestrie narativă, Siri Hustvedt a dramatizat dilemele, convingerile și furiile unei artiste pentru care lumea a fost mereu un teritoriu de luptă, ca pentru nenumărate femei. Numai că aici, într-un joc abil de identități, regizat ca într-un mare performance, protagonista își expune operele ca aparținând unor artiști bărbați, care îi acceptă provocarea. Ce urmează e un roman trepidant și alert, cu osatură feministă și mize intelectuale ridicate, care dezavuează prejudecăți și stereotipuri de gen și ridică noi întrebări despre artă, politică și identitate. Cartea, un intertext sclipitor și plin de erudiție, ce înglobează o mulțime de trimiteri filozofice și de referințe rare, este admirabil tradusă de Veronica D. Niculescu.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1142
Un nou roman de Elif Shafak, 10 minute și 38 de secunde în lumea asta stranie, minunat tradus de Ada Tanasă, o carte insolentă, plină de afecțiune pentru toți cei agresați și respinși de o societate rigidă și patriarhală, cu efect magnetic la lectură.
Citeste mai multîn Formula AS, nr. 1552/2023
Polirom a reeditat, după 19 ani, în colectia Top 10+, cel mai bun roman al lui Salman Rushdie în traducerea regretatei magiciene a transpunerii dificile, Antoaneta Ralian. V-o recomand fiindcă vă poate ţine îndelung companie interactivă în anotimpul întunecat. Pământul de sub tălpile ei e o înlănţuire de povestiri în jurul a trei personaje principale: Vina Apsara, vedetă rock venerată internaţional, iubitul ei, Ormus Cama, care-i compune cântecele cu versurile lor şi împreună au un succes fulminant, şi fotograful Rai Merchant, prieten al lor din copilărie, îndrăgostit şi el de Vina. Rai îşi asumă rolul de narator supravieţuitor, pentru a le nemuri prietenilor cântăreţi existenţa, dimpreună cu poveştile familiilor din care provin şi de dramele îndurate de fiecare, pe fundalul istoriei Indiei în secolul 20.
Citeste mai multîn revista Echinox
Dacă în celebrul roman publicat acum doi ani, Bastian, Dora Pavel miza pe incapacitatea restituirii adevărului, așa cum observa Emanuel Lupașcu, în recentul volum publicat la editura Polirom, Crush (2022), autoarea pare a-și regândi strategiile de investigare psihologică pentru a reorienta discursul spre o deconstrucție a identităților condamnate la o (auto)ruinare infinită. Tehnic, debutul romanului pare a se constitui din aceleași strategii narative și tematice, însă, dincolo de caracterul lor mainstream, acestea propulsează lectura într-un orizont, indirect polemic, prin care autoarea reinteroghează osatura ontologică a protagonistului Robert, după moartea fratelui său.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1142
Am citit romanul lui Mihai Radu, Repetiție pentru o lume mai bună dintr-o suflare, și pot spune, fără ezitare, că este cea mai bună carte publicată până acum de autor. Un lucru important de menționat. Mihai Radu are un talent enorm pentru a găsi umorul în cele mai negre zone ale existenței. Dar, spre deosebire de cărțile precedente, acestuia i-a reușit un echilibru între ceea ce este cu adevărat devastator în experiențele personale și abilitatea de a vedea că se poate râde chiar și în cele mai tragice circumstanțe. Protagonistul romanului este Paul, un bărbat pe la 50 de ani cu o căsătorie și o relație cu propria fiică ratate, care ajunge să trăiască împreună cu tatăl său muribund în ultimele zile ale vieții acestuia. Diagnosticul menționat în carte este demență cu corpi Lewy, o boală care duce la deteriorarea funcțiilor cognitive, context care iluminează o serie întreagă de experiențe-limită ale protagonistului, dar și câteva observații extraordinare despre acceptarea morții, despre suferință, despre promisiunile false ale vieții de adult, despre toxicitatea tuturor familiilor și ipocrizia care o însoțește. Abia aștept să văd spectacolul lui Radu Afrim, o operă de adaptare a romanului lui Mihai Radu.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1142
Bărbatul fără cap, cartea de proză scurtă publicată de Lavinica Mitu la Polirom, o carte care valorifică potențialul literar al copilăriei/adolescenței și al familiilor care sunt „nefericite în felul lor“.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1142
În stilul său lejer, plin de amprente personale și marcat de o mare erudiție, Rushdie își povestește (cu umor) pasiunile intelectuale, dilemele și adeziunile, într-o suită de eseuri literare de amploare. Volumul se deschide cu o pledoarie pentru poveștile fantastice și se încheie cu celebrul chestionar al lui Proust, incluzând, de fiecare dată, apologia libertății de exprimare și a autonomiei intelectuale.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1142
O carte care a trecut nedrept pe sub radar este Parizianul de Isabella Hamad (trad. Sînziana Dragoș), un roman istoric, inspirat de viața propriului străbunic, ficțiune plasată în anii destrămării Imperiului Otoman, când Palestina visa la propriul stat și lupte politice dure modelau identități complicate.
Citeste mai mult