în Suplimentul de cultură, nr. 799
Povestirile din volumul lui Dan Coman sunt, fără îndoială, piesele unui puzzle mai mare, integrate perfect în întreaga sa operă de până în prezent, înălțate la nivelul la care ne-am obișnuit să îi citim fiecare text. Va fi poate, mai mult ca oricând, o invitație complexă către cititori de a descoperi cu adevărat substratul societății actuale, care nu și-a vindecat nici pe departe rănile dintr-un trecut nu suficient de îndepărtat. Ce preferi? invită nu doar la introspecție, ci și la o privire lucidă asupra a tot ceea ce avem în jurul nostru, asupra a tot ceea ce putem schimba.
Citeste mai multîn România literară nr.4/2023
Cum poate deveni moartea o tăcere fericită? Varujan Vosganian răspunde prin opt ficțiuni în Povestiri despre oameni obișnuiți, restabilind un adevăr pentru fiecare nucleu narativ. Textele au în comun denunțarea agenților deformatori din contemporaneitate. Vorba lui Nichita: „de la eu la eu/ distanța e acoperită de moarte“. Așa și eroii lui Vosganian: traversează destinele sau hărțile cu sentimentul că epidemia, reală sau exagerată, le trezește instincte și euforii încremenite (Crucea Sudului), coșmarul pierderii copilului reactivează paternitatea (Ia-mă nene!), secretele libertății din iubire acroșează alte sensuri morții și trecutului (Cireșica), bovarismele sabotează destinele (Tanti), cyberspațiul găzduiește defulările (Martiriul lui Sebastian) sau accidentează absurd realul (Demascarea), bătrânii slujesc boala cu etica nealterată (Unchiul Turi), iar miturile sunt reinterpretate tragic de expați (Vâscul). (…) Dinamice și euristice, plastice și moralizatoare, bune de adaptat cinematografic, scurt-metrajele din Povestiri se puteau numi „Crisalidele“: doar că aventura ieșirii din cocon e condamnată la singurătatea comună. V. Vosganian a creat adevărate tablouri negre: multe, dacă nu toate, memorabile.
Citeste mai multîn Cațavencii
Banchetul cerșetorilor e portretul tandru-amărui-ridicol al unei întregi generații de intelectuali care nu și-au găsit locul nici în adolescența cu muzici rock, cu filme văzute în grup, la video, și cu romanele cult ale vremii, nici acum, într-o libertate pentru ei apăsătoare și grotescă. Rămași trei după dispariția lui Mișu, membrii grupului s-au ratat, dar cu succes social, în căutarea adolescentului mare-promisiune și a ceea ce ar fi putut deveni ei înșiși, dacă… Un dacă tot mai inconsistent și mai împuținat, ca nisipul strâns între degete. Stilistic, Irina Anghel își stăpânește instrumentele cu o convingătoare inteligență artistică.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1143
Colecția Biografii romanțate de la Polirom a avut cel mai bun an al său de până acum. Pe lângă personalitățile mai cunoscute, această serie a adus la lumină și figuri mai puțin vizibile și populare, în cărți ca Vulcan. Lumina vine de la asfințit de Mihai Buzea sau Mărioara Voiculescu. Mareșala teatrului românesc de Alina Nelega. Scriitorii, cu poeții în frunte, au primit cea mai multă atenție. La Polirom, Preda. Adevărul ca o pradă de Bogdan Răileanu este înconjurat de Nichita. Poetul ca și soldatul de Bogdan Crețu (cea mai bună carte a seriei, în opinia mea), Celan. Am trăit, da de Cristian Fulaș și Labiș. Jurnalul pierdut de Cosmin Perța.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1143
Lilia Calancea revitalizează literatura Holocaustului în cartea sa Sunt oare un călău? (Polirom), o poveste puternică, în care urmașa unui torționar fascist își pune sub semnul întrebării istoria familiei.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1143
Despre familii disfuncționale scrie și Beatris Serdeiuc în Donnatela (Polirom), o surpriză plăcută pe final de an. Romanul surprinde povestea unei adolescente din România anilor ’90, care încearcă să supraviețuiască unui mediu toxic prin literatură.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1143
Gabriela Adameșteanu revine cu Voci la distanță (Polirom), un foarte bun roman despre înaintarea în vârstă, singurătate, prietenie, toate pe fundalul pandemiei de Covid.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1143
Dan Coman a mai publicat o carte de proză în 2022, colecția de povestiri Ce preferi?, apărută la Editura Polirom. După romanul Aceste lucruri care nu se vor schimba niciodată, această nouă propunere continuă seria narațiunilor infuzate de irealitate, erotism și cafea cu care ne-a obișnuit autorul. Acestea se petrec în Bistrița, Năsăud și Cluj și au în comun ieșirea din rutina și monotonia vieții dintr-un orășel de provincie. În centrul acestor întâmplări apare un cuplu sub diferite variante: un bărbat trecut de 40 de ani și o femeie, Maria. (…) Modelul cărții pare să fi fost inspirat de Cortázar. De fiecare dată, prozele pornesc de la elemente banale, aparent nesemnificative, după care intră în joc enorma inventivitate a autorului, care construiește din fragmente formele unei vieți în care „adevărul vine de la corp“. Cartea lui Dan Coman merită citită fie și numai pentru modul în care descrie jocul luminii în diferite momente ale zilei.
Citeste mai multEditura Polirom organizează Concursul anual de debut, ediția 2023, la secțiunea Proză.
Editura Polirom organizează Concursul anual de debut, ediția 2023, la secțiunea Proză. Manuscrisele participante la concurs (fără CV) vor fi atașate unui e-mail, de pe un cont creat cu acest prilej, și trimise la adresa: adrian.botez@polirom.ro, până pe data de 10 martie 2023. Adresa de e-mail poate fi motto-ul volumului, un fragment din motto sau titlul cărții. Exemplu: orazero@yahoo.com/gmail.com etc. Este foarte important ca adresa de e-mail, e-mailul și manuscrisul atașat să nu conțină sub nicio formă numele concurentului – cazul contrar duce la descalificare. Manuscrisele trebuie să aibă minimum 150.000 de semne (caractere + spații). Sunt acceptate și manuscrise ale autorilor care au fost incluși anterior în antologii sau au publicat în volume colective. Nu sunt acceptate manuscrise ale scriitorilor care au mai publicat ca autori unici alte volume, indiferent de tipul acestora.
Citeste mai multîn revista 22
„Extragerea cât mai multor și mai variate perspective” despre care ne relatează Radu Mârza este, cu adevărat, spectaculoasă: cartea nu e (numai și nici în primul rând) o istorie a unui loc special decenii de-a rândul, ci și istoria politică (internațională și națională), antropologie, studiu asupra mentalităților, relatare economică și sociologică de amplitudine; nu în ultimul rând, (fie și indirect) literatură a memoriei. O carte complexă și fascinantă despre „călătoritul și turismul ca reflexe ale modernității și ca factori ai modernizării”.
Citeste mai mult