Polirom a reeditat, după 19 ani, în colectia Top 10+, cel mai bun roman al lui Salman Rushdie în traducerea regretatei magiciene a transpunerii dificile, Antoaneta Ralian. V-o recomand fiindcă vă poate ţine îndelung companie interactivă în anotimpul întunecat. Pământul de sub tălpile ei e o înlănţuire de povestiri în jurul a trei personaje principale: Vina Apsara, vedetă rock venerată internaţional, iubitul ei, Ormus Cama, care-i compune cântecele cu versurile lor şi împreună au un succes fulminant, şi fotograful Rai Merchant, prieten al lor din copilărie, îndrăgostit şi el de Vina. Rai îşi asumă rolul de narator supravieţuitor, pentru a le nemuri prietenilor cântăreţi existenţa, dimpreună cu poveştile familiilor din care provin şi de dramele îndurate de fiecare, pe fundalul istoriei Indiei în secolul 20. Esenţa romanului – cu multe aluzii la mitologie, literatură, filme, muzică din anii 1950-1990 – e formulată de autor astfel: „Moartea înseamnă mai mult decât dragostea, sau nu-i aşa. Arta înseamnă mai mult decât dragostea, sau nu-i aşa. Dragostea înseamnă mai mult decât moartea şi arta, sau nu. Acesta e subiectul. Ăsta e.” (…) Pregnanţa galaxiei de personaje, excursul în mister, măiestria limbajului (pe care traducerea o echivalează) dau măsura talentului acestui prozator care a continuat să interogheze fără menajamente cum e alcătuită lumea şi cum funcţionează ea, chiar dacă „ce e mai bun în noi se îneacă în ce e mai rău”.
