Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
in Suplimentul de cultura nr. 462
Optsprezece poete, prozatoare si eseiste au acceptat invitatia Alinei Purcaru de a vorbi despre un subiect, pe cit de delicat pe atit de real: impletirea dintre scris si maternitate. Asa a luat nastere antologia Povesti cu scriitoare si copii, care cuprinde optsprezece marturii, scrise pe un ton de fericire amestecata cu exasperare, cu umor, triste
Citeste mai multin Suplimentul de cultura nr. 462
Am inceput sa fiu mult mai atenta la experientele femeilor din jurul meu si am inceput sa intreb scriitoarele despre solutiile pe care fiecare a reusit sa le gaseasca. Experientele si povestile lor sint coplesitoare si ele nu le privesc doar pe femei. Ele se deschid catre orice minte care e interesata de felul in care o realitate, de cele mai multe
Citeste mai multin Suplimentul de cultura nr. 462
N-a fost simplu. Intrebarea lansata de Alina Purcaru a fost una care a apasat o coarda extrem de sensibila, care incepuse sa vibreze de ceva timp in cotidianul meu atit de solicitat. Nu mai scrisesem dinainte de prima nastere si, ceea ce ma ingrijora cel mai mult, era faptul ca nu simteam nevoia sa scriu. Nasterea primului si, apoi, al celui de-al
Citeste mai multin Suplimentul de cultura nr. 462
[...] am inceput s-o rasfoiesc si apoi sa citesc – cu emotie, cu inima strinsa, cu solidaritate, cu admiratie. Si-apoi, n-am mai putut adormi gindindu-ma la fetele astea, la unele dintre ele. Prin fata imi treceau chipuri, imagini de tot felul: Svetlana cu Tudor, la noi acasa, de ziua Dandei, Tudor mic si blond, cu parul aproape alb, cu ursul
Citeste mai multin Suplimentul de cultura nr. 462
Am vrut sa consemnez, cit mai la firul ierbii, amanunte, mirosuri, imagini, senzatii, perceptii din prima saptamina, sa i le povestesc fetei mele. Metoda cu pricina s-ar putea numi „etanseizare” si am descoperit-o in miezul unor povestiri, cele mai multe despre groaza si cutremur, ale chilianului Roberto Bolano. Ar fi vorba, mai mult sa
Citeste mai multin Suplimentul de cultura nr. 462
(…) experienta in sine a fost si continua sa fie extraordinara si incerc sa n-o las sa treaca fara sa o fixez in scris, cu acele de siguranta ale notatiilor, pe cit posibil, zilnice. La un moment dat, am inceput sa-i scriu unui medic pediatru, personajul care apare in carte, dintr-o nevoie de comunicare nesatisfacuta de nici un pediatru real
Citeste mai multin Suplimentul de cultura nr. 462
Dar dupa aia mi-am zis: pina unde poti sa scrii cind scrii despre asta? Ei, bine, aceasta-i intrebarea pe care si-o pune, cred, fiecare scriitoare si e important felul in care alege sa raspunda si felul in care isi selecteaza si isi filtreaza propria realitate. Mai e un lucru teribil de nedrept care se numeste uitarea: sigur, nu uiti totul, dar uit
Citeste mai multin Suplimentul de cultura nr. 462
Dupa ce au venit copiii insa, de cite ori s-a pus problema sa renunt la unul dintre ele pentru celalalt, am facut-o de fiecare data in favoarea copiilor, fara sa stau pe ginduri. Acest lucru confirma faptul ca nu sint scriitoare, ci doar o mama care are scrisul drept pasiune si sprijin. Da, mi-a venit greu sa scriu despre toate aceste lucruri atit
Citeste mai multin Suplimentul de cultura nr. 462
Ceea ce a facut ca primul meu an cu ea sa fie unul extrem de socilitant emotional, desi n-as vorbi atit de o schimbare semnificativa care s-ar fi produs in mine in siajul acestor evenimente extrem de vesele si extrem de triste, amalgamate, cit mai mult de adincirea unor convingeri deja scrijelite in personalitatea mea de multa vreme. Si nici nu cre
Citeste mai multin Suplimentul de cultura nr. 462
Scrisul e doar o parte din viata mea, iar viata mea, ca cea a oricarei femei, a fost profund modificata de aparitia copiilor. Asa ca o vreme am reflectat la ce ma indreptateste pe mine sa dau curs acestui experiment literar. Din punct de vedere al maternitatii nu cred ca scriitoarele se diferentiaza semnificativ de celelalte femei. Un copil te tran
Citeste mai mult