in Suplimentul de cultura nr. 462
In rest, daca vorbim despre cit de greu imi e sa ma opresc si sa astern pe hirtie orice, imi e foarte greu – partea cu opritul nu prea functioneaza atunci cind esti mama (am doi copii), o meserie mai mult decit full-time, care cere dedicare totala. La fel cum cere si scrisul... Nu e vorba numai despre timp fizic, dar si despre timp si spatiu
Citeste mai multin Suplimentul de cultura nr. 462
Acum insa nu am mai vrut sa scriu in acelasi registru, Tudor are 17 ani, am traversat o multime de etape si stari impreuna in tot acest timp. Asa ca a trebuit sa ma intreb cum am fost eu ca mama care scrie, in acesti 17 ani, si cum am fost eu ca scriitoare care are un copil. Si mi-am dorit sa scriu un text fericit, pentru ca stiu ca inevitabil, dev
Citeste mai multin Suplimentul de cultura nr. 462
Cind am nascut a fost dureros, dar nici un analgezic nu e mai eficient decat luatul in brate al bebelusului sanatos. Viata de mama casnica e obositoare, uneori plicticoasa, dar nici un remediu nu e mai mare decat un pupic lipicios. Cind ai un copil, doi sau trei cum am eu acum, e greu sa iti faci loc in program pentru un timp in care sa citesti sau
Citeste mai multin Suplimentul de cultura nr. 462
Primind invitatia Alinei Purcaru, la inceput am intrat in panica. Nu stiam cum sa dau o forma coerenta acelui amestec coplesitor de stari, senzatii, spaime si extaz pe care l-a provocat venirea pe lume a fetitei mele. Dar retraind perioada aceea, mi-am dat seama ca doar sublimind-o, doar transformind-o in poezie, care e modul meu visceral de exprim
Citeste mai multin Suplimentul de cultura nr. 462
Cartea Intre cer si pamint nu se poate povesti. Nu e nimic de povestit aici. Daca v-as spune ca e vorba despre un pescar care moare in vremea unei furtuni, pentru ca uita o haina si ca o uita pentru ca e devorat interior de un poem si ca Baiatul, prietenul sau nenumit, e martorul acestei morti in larg si ca Baiatul se intoarce, traversind un iad, c
Citeste mai multin Observator cultural nr. 450
Tensiunea care se acumula si curgea lent precum Misissipi la varsare da in clocot. Nu se vede, dar se simte. Avem un roman al vietii care nu se vede, al unei existente asumate, fara mari ambitii sau crispari. Toate vin cumva de la sine. Boala necrutatoare ce anunta iesirea din scena vietii se conjuga brutal cu scoaterea pe tusa vietii universitare.
Citeste mai multin Observator cultural nr. 751
Nu este cazul aici: Vartan Arachelian si Alina Mungiu-Pippidi analizeaza, impreuna, o perioada istorica atit de complicata cum este cea care va deveni, curind, un sfert de secol de la momentul Decembrie 1989. Sint douazeci si cinci de ani cu evenimente, episoade, secvente si aspecte socio-politice inimaginabile in contextul totalitar al epocii trec
Citeste mai multin Observator cultural nr. 747
Ce pot spune aici, fara a strivi corola de minuni, este ca m-a impresionat talentul autoarei de a plonja in epoca, de a imbina cele doua tipuri, roman istoric si crime novel, intr-un produs final care se citeste cu o placere pe care n-am mai simtit-o de mult la un debutant. Este, asa cum remarca si Marius Mihet, de o naturalete pe care n-o cap
Citeste mai multin Romania literara nr. 47
«Cit de departe sint de mine insumi?» se intreaba la un moment dat marturisitorul Acediei. Exista o voluptate a instrainarii in Corin Braga. Dar si o foame de regasire, de inviere, cum spune el. Solutia la-ndemina este chiar sotia. Asa incit, jurnalul acesta, ca si cel anterior, sau, din alt punct de vedere, proza aceasta, metanaratiune
Citeste mai multin Evenimentul zilei
In cartea Religie, politica si mit. Texte despre Mircea Eliade si Ioan Petru Culianu, aparuta recent la Polirom, Andrei Oisteanu abordeaza relatia dintre cei doi savanti pe cont propriu. Pe de o parte, gasim in volum amintirile autorului despre cei doi, sustinute de corespondenta si interviuri. Pe de alta parte, gasim temele predilecte ale lui Andr
Citeste mai mult