în Suplimentul de cultură, nr. 600
De cînd datează interesul dumneavoastră pentru istoria şi cultura indiană? Vă amintiţi ce anume v-a declanşat această curiozitate? Am vrut să ma documentez despre relaţiile între fraţi, surori/ fraţi şi surori din perspectivă psihologică şi am ales surorile – pentru că despre ele s-a scris în literatură, dar mai puţin în p
Citeste mai multîn scena9.ro
Felul în care Leucuţa transformă treptat naivitatea, banalitatea şi clişeele iniţiale într-o pastă bizară reprezintă principala calitate a romanului. Amatorii de glume metatextuale primesc numeroase bonusuri. De pildă, un personaj din roman citeşte o povestire mai veche a lui Leucuţa (Sticlă: O biografie în viu grai a Clarei Munro),
Citeste mai multîn Rom nia literară, nr. 15
Ce oferă textul? Un palpitant periplu insular de şapte ani a cărui desfăşurare e marcată de principalele etape ale calendarului liturgic: într-o insulă sînt mese care se aştern singure, în alta trei coruri – de copii, de tineri şi de bătrîni – intonează neîntrerupt psalmi, o alta e populată de păsări ce sînt, de fapt, înger
Citeste mai multîn Orizont, nr. 4
Revenind însă la cele literare, zecile de portrete realizate în acest volum de miniaturi ies dintr-o artă reală, chiar cînd înţelegi că nu totul a fost spus şi că portretistul a procedat cu o doză de diplomaţie. Însă cînd nu are motive să se reţină prea mult, rezultatul e cu adevărat memorabil, ca în cazul inoxidabilului Serghe
Citeste mai multîn Orizont, nr. 4
O carte mică, dar ce mare e plăcerea nu doar s-o citeşti, ci să întîlneşti înţelegerea celui ce-ţi vorbeşte din aceste pagini cernite, o elegie pentru propria ta viaţă îngropată în povestea lui Mihai.
Citeste mai multîn Orizont, nr. 4
Povestea semnată de Carmen Firan e nu doar spusă, ci şi spusă bine. Dragostea, aventura şi puseurile identitare aduc şi despart două lumi şi două personaje seduse de visul american. În ciuda finalului previzibil, romanul Umbra pierdută reuşeşte să capteze atenţia cititorului. Ceea ce e expicabil la o autoare experimentată.
Citeste mai multîn Orizont, nr. 4
Parabolă a călătoriei iniţiatice de recuperare a condiţiei primare pierdute prin păcat sau uitare, manual implicit de căutare a modalităţilor de accedere la sfinţenie, paradisiac şi performanţă spirituală, ghid borgesian prin ţinuturi mitice şi geografii aproximative, alegorie supremă a vieţii ca drum în necunoscut, cartea de fa
Citeste mai multîn Mozaicul, nr. 4
Stilul e cel recognoscibil, cu foarte puţine redundanţe, clar spre cristalin, erudit din instinct şi ţîşnitor din solida ştiinţă de carte, aceea care nu împovăreazã, ci elibereazã pulsiunea scriptică. Îl poţi „recompune”, fie şi parţial, pe Teodor Baconschi, din aceste afinităţi care-l propulsează în afara rigidităţilor
Citeste mai multîn constantinpistea.ro
Capătul drumului este despre maturizare, dar şi despre cum pot bucuriile mărunte să pună în umbră, măcar temporar, dramele istoriei mari. Pe Ana Blajinschi pare să o fi ajutat cel mai mult credinţa, pe care încearcă să o dea mai departe strănepoatei. Romanul are pasaje numeroase cu rugăciunile bătrînei, care vede în Dumnezeu unicu
Citeste mai multîn filme-cărţi.ro
Vă puteţi imagina cum ar fi viaţa voastră dacă aţi fi arestate la 16 ani, torturate şi condamnate pe viaţă, pentru că aţi îndrăznit să îi cereţi profesorului de matematică să predea matematică şi nu politică? Cum ar fi să ştiţi că urmează să fiţi arestate şi, pur şi simplu, să aşteptaţi momentul zile în şir? Sau s
Citeste mai mult