citestema.ro
În ce privește trăsăturile ei, e o carte nu foarte mare, înzestrată cu delicateță și frumoase coperte, bine pătrunsă de propria tristețe, dar degrabă vărsătoare de lacrimi nevinovate și care de multe ori la cetire place, așa cum se poate vedea din cronici, ce-a fost iute scrisă, dar care poate prea mult i-a luat diacului, fiindcă
Citeste mai multdorinadanila.com
E o carte de memorii a scriitorului arădean, mutat de ceva vreme în Franța, mai întîi la Marsilia și apoi în La Ciotat, o mică și pitorească localitate provensală. Ioan T. Morar povestește cum s-a acomodat unei alte culturi, mult diferită de cea din care provenea, scrie despre viața lui în Provence, „condimentată” din plin
Citeste mai multRevista Ramuri
În Sapiens, Harari jaloneazã istoria speciei umane cu patru mari repere – care sînt, aceasta este perspectiva pe care o propune istoricul israelian, elemente ale unor revoluþii (ceea ce nu înseamnã, în mod automat, că ar fi și elemente ale unor evoluții). Foarte pe scurt spus, acestea sînt: 1) revoluția cognitivã; 2) revoluția agric
Citeste mai multRevista Ramuri
Homo Deus este cartea care preia ștafeta de la Sapiens, așadar. Sau, așa cum a apărut menționat în The Observer, „asemenea marilor epopei, Sapiens avea nevoie de o continuare. Aceasta este Homo deus, în care viitorul dupã toate probabilitățile apocaliptic este imaginat în detaliu. E un scenariu fascinant al nenumăratelor moduri în ca
Citeste mai multîn Caligraf
O carte realist-imaginativă, cu o copertă plastică, incitantă, de factură minimalist-simbolistică.
Citeste mai multîn Familia, nr. 3
Referitor la ultimul dumneavoastrã roman, Măcelăria Kennedy (Ed. Polirom, 2017), aţi spus în timpul lansării de la Reghin că „este singurul roman ale cărui personaje le iubesc absolut pe toate”. De ce doar pe cele de aici? Trebuie să iubeşti oamenii pentru a scrie despre ei sau e suficient doar să-i analizezi? Să-i iubeşti ca să-
Citeste mai multîn Luceafărul, nr. 2
Autoficţiunea Martei Petreu, rafinată şi erudită, egocentrică şi paradoxală, vehiculează multe dintre temele cu care autoarea ne-a obişnuit, atît în poemele, cît şi în proza sa, şi anume, destinul, vinovăţia obscură, durerea şi umilinţa, revolta şi sfidarea, moartea şi supravieţuirea. Alte teme, şi ele prezente în scrisul p
Citeste mai multîn art7.fm
Keith Richards, Viaţă (traducere de Veronica D. Niculescu şi Lucian Niculescu, Polirom, 2017) este, probabil, „cea mai citită autobiografie rock a tuturor timpurilor”, aşa cum scrie pe copertă – în mod cert este cea mai elogiată, căci a avut parte de o presă extraordinară. Şi pe bună dreptate. Keith, chitaristul supravi
Citeste mai multîn art7.fm
Autobiografia lui The Boss, apărută acum doi ani în State, a fost un alt hit major al genului, deşi puţini s-au mirat că Bruce Springsteen, poetul clasei muncitoare al Americii anilor `70-`80, ştie să scrie. E mai multă muzică aici decît viaţă, precum în cartea lui Richards, dar naraţiunea curge cu de toate şi ai surprize pe fi
Citeste mai multîn art7.fm
Citind Lolita în Teheran. Memorii despre cărţi (traducere de Silvia Osman, Polirom) expune cazul unei profesoare de literatură engleză la Universitatea din Teheran, exmatriculate în 1981 pentru vina de a fi refuzat să poarte vălul islamic şi care s-a stabilit în 1997 în SUA (asta după ce vreme de cîţiva ani autorităţile nu i-au
Citeste mai mult