în constantinpistea.ro

Capătul drumului este despre maturizare, dar şi despre cum pot bucuriile mărunte să pună în umbră, măcar temporar, dramele istoriei mari. Pe Ana Blajinschi pare să o fi ajutat cel mai mult credinţa, pe care încearcă să o dea mai departe strănepoatei. Romanul are pasaje numeroase cu rugăciunile bătrînei, care vede în Dumnezeu unicul sprijin… Şi poate că eventuala mutare la căminul de bătrîni nici nu mai contează dacă Dumnezeu este acolo. Ori poate că fix acela este capătul drumului. După ani şi ani de încercări, după o supravieţuire miraculoasă, vezi cum ţi se sugerează că nimeni dintre cei cunoscuţi nu îşi poate asuma îngrijirea ta. Un roman trist, greu, dar cu licăriri de bucurie, de la o scriitoare cu forţă şi inspiraţie, la care se simte plăcerea scotocirii prin arhive şi a suprapunerii stratului ficţional peste adevărul istoric.