Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
pe filologisme.ro
Cartea de debut a Lavinicăi Mitu, Bărbatul fără cap, publicată anul acesta la editura Polirom, este, așa cum a zis Bogdan-Alexandru Stănescu, un câștig pentru literatura română contemporană. Surprinzătoare, profundă, tensionată, tranșant de emoțională, Bărbatul fără cap este o lectură ce îmbină perspectiva copilului prins într-un trecut tulburător cu poziția adultului care caută să-și găsească locul în acest trecut, cu toate urmările sale.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1134
Reală sau imaginară, impresia de natural și autentic trimite cititorul la proza românească interbelică. De la Camil Petrescu – cu fantasmele lui erotice – și Anton Holban, la fel de bun portretist și analist al substanței umane, pînă la Mihail Sebastian și Mircea Eliade, cu preumblările lor în subconștientul tinerilor care mișună prin tot parcul epic al romanului.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1134
Șoferul din Oz, recentul roman al lui Dan Lungu, este o mixtură interesantă între observarea antropologică a lumii social-politice postcomuniste, o poveste de iubire și amintirea secvențială a unor perioade trecute. (…) Dan Lungu își construiește un narator isteț, atent la personaje, înzestrat cu spirit de observație, umor și chiar umor negru, care știe să facă loc și viziunii unor personaje precum Sergiu, Oana, Iancu și Rucsandra (totodată povestitori în paginile romanului) sau misteriosului personaj.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1134
Noul roman al lui Paolo Cognetti merită citit pentru simplitatea prin care descrie un loc pe care îl vede cu adevărat, așa cum e el, fără sentimentalisme gratuite: „Fontana Fredda era alcătuită în egală măsură din realitate și dorință. Și muntele exista în jurul ei, complet indiferent la visele acestor ființe umane, și avea să existe și după ce se trezeau“.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1134
Dragă Scott, scumpă Zelda e un volum emoționant și tulburător, o lectură care îl face pe cititor să se simtă incomod și nelalocul lui în miezul unui schimb de scrisori atât de intim în cruzimea și tandrețea lui.
Citeste mai multîn Dilema Veche, nr. 974
Ideea principală a cărții lui Graeber și Wengrow este că sunt multe indicii arheologice de ultim moment care arată că în „zorii preistoriei”, în societățile de vânători-culegători, au existat forme de organizare socială în care conceptul de libertate individuală era cel puțin la fel de bine articulat și aplicat ca în regimurile liberale moderne. Declinarea acestui concept i-a condus pe așa-zișii primitivi la un cu totul alt înțeles al termenului de proprietate individuală, al celui de autoritate, al responsabilității sociale și întrajutorării. Istoriografia însăși se află în fața unei provocări reale, ea nemaiputând de acum înainte, cu aceeași ușurință, să expedieze drept necunoscută, nerecuperabilă și neimportantă o întreagă „perioadă arhaică”. (…) Concluzia poate părea una convenabilă pentru curentele de stânga, de la care cei doi autori se reclamă, dar este una care rezistă autonom, indiferent de orientarea susținătorilor ei, pentru că e însoțită, prin această carte, de numeroase argumente de ordin teoretic și arheologic.
Citeste mai multpe filme-carti.ro
Repetiție pentru o lume mai bună este un roman de citit într-o seară, dar al cărui post gust mi se asociază cu un vin maturat. Este tare, este structurat, este memorabil – formula perfectă a unei cărți despre care să le spui prietenilor sau părinților, iubiților sau neiubiților.
Citeste mai multpe citestema.ro
Volumul Căpitanul e dus cu pluta și marinarii au fugit cu vasul (Ed. Polirom, 2022) întregește portretul unui scriitor reprezentativ pentru undergroundul literar american. Sunt adunate aici însemnări din jurnalele sale din ultimii ani de viață. Umorul, sinceritatea, nonconformismul se regăsesc pe aproape fiecare pagină și aproape fiecare pagină e o lecție de viață. (…) Toate însemnările lui Bukowski, culese în acest volum, oferă poate una dintre cele mai de ansamblu priveliști asupra întregii sale vieți și asupra omului din spatele cărților sale.
Citeste mai multîn Cațavencii
În Căpitanul…, B. își dă cu părerea des despre scris; singurul lucru, după el, pentru care merită să trăiești și tot singurul pentru care chiar merită să mori. Îi place în continuare Dostoievski și are câțiva scriitori americani din underground pe care-i ține la mare cinste. În rest, toate îi put, începând de la sine însuși, care-și datorează, crede el, miraculoasa supraviețuire după ce-a împlinit 40 de ani faptului că n-a fost un consumator statornic de tării, ci de vin și de bere. Așa că dacă ești într-o zi proastă, încearcă un tratament cu Bukowski.
Citeste mai multîn Dilema Veche, nr. 969
Citind Lolita în Teheran rămâne prima carte care dezvăluia riscurile de a citi literatură occidentală într-o țară fundamental islamică. (…) Dincolo de capitolele în care Azar Nafisi ţine fascinante cursuri de literatură (este relatat un curs în care studenţii fundamentalişti intentează un proces Marelui Gatsby), memoriile ei înregistrează societatea iraniană cu interdicţiile, pedepsele şi umilinţele la care erau supuse femeile, abuzurile Gărzii Revoluţionare care făceau razii pentru confiscarea cosmeticelor, a cărţilor, băuturii şi antenelor parabolice şi, în general, „ficţionalitatea absurdă” a totalitarismului islamic. O carte inteligentă prin felul în care discută literatura, crudă prin teribilele detalii despre machismul religios violent & violator al musulmanilor, politică prin denunţarea caracterului belicos antioccidental al islamului, carte tristă şi emoţionantă până la indignare despre condiţia femeii musulmane, care, iată, chiar în aceste zile, e dispusă să moară în stradă pentru a trăi demn, decent, liber.
Citeste mai mult