în Observator cultural, nr. 1134

Pe Paolo Cognetti l-am cunoscut datorită romanului Cei opt munți, pentru care a luat și Premiul Strega, în 2017. (…) În Fericirea lupului, Paolo Cognetti ne spune o poveste desfășurată în același cadru, mai exact într-o stațiune montană aproape părăsită, Fontana Fredda. (…) Povestea lui Fausto și Silvia se împletește cu poveștile lui Santorso, un bătrân bețiv, prezent și el adeseori în restaurantul lui Babette, care știe să deslușească toate semnificațiile muntelui și ale viețuitoarelor care îl locuiesc. În centrul acestor povești complementare, deloc întâmplător, regăsim Cele treizeci și șase de priveliști ale Muntelui Fuji ale lui Hokusai, bătrânul nebun după pictură. Noul roman al lui Paolo Cognetti merită citit pentru simplitatea prin care descrie un loc pe care îl vede cu adevărat, așa cum e el, fără sentimentalisme gratuite: „Fontana Fredda era alcătuită în egală măsură din realitate și dorință. Și muntele exista în jurul ei, complet indiferent la visele acestor ființe umane, și avea să existe și după ce se trezeau“.