Ediţia a II-a revăzută
Postfeţe de Elena Bedreag şi George Neagoe
Pentru români, veacul XVIII n-a fost sub semnul „fericirii”, ca în alte părţi ale continentului. Stăpînirea străină, războaiele, instabilitatea politică şi precaritatea economică au încetinit dezvoltarea societăţii şi au avut repercusiuni asupra vieţii cotidiene. În această carte deschizătoare de drum în istoriografia românească a mentalităţilor, Ştefan Lemny repune în lumină secolul fanariot, schiţînd un tablou viu al societăţii sub cele mai variate aspecte: de la locuinţele celor bogaţi ori săraci pînă la veşminte, de la iubire şi viaţa de familie pînă la moarte, de la climă pînă la sensul pe care îl avea atunci patria.
„Istoria ne-a vorbit pînă acum de bătălii, voievozi, lupte diplomatice, lăsînd în umbră viaţa intimă a oamenilor. Reîntoarcerea la sensibilitatea oamenilor şi la inteligenţa lor ne descifrează însuşi sensul istoriei. Este scopul acestei documentate şi stimulatoare cărţi.” (Alexandru Duţu)
Climă şi natură • Fizionomia unei aşezări umane • De la palat la colibă • În lăcaşul reculegerii • Crîmpeie din existenţa cotidiană • Spre o nouă artă a iubirii • Imagini şi idei ale retoricii funebre • Reprezentări ale timpului • Idei iluministe
Ștefan LEMNY, istoric român naturalizat francez. Doctor în istorie, specialist în istoria culturală a secolului al XVIII-lea. A fost responsabil de colecțiile de istorie ale Bibliothèque Nationale de France. Dintre volumele publicate: Originea și cristalizarea ideii de patrie în cultura română (1986), Sensibilitate și istorie în secolul XVIII românesc (1990), Jean-Louis Carra, parcours d’un révolutionnaire (1743-1793) (2000), Întâlniri cu istoria în secolul XVIII românesc. Teme și figuri din spațiul românesc (2003), Pagini de istorie culturală. Idei, mentalități, interferențe (2012), Emmanuel Le Roy Ladurie: une vie face à l’histoire (2018), Dimitrie Cantemir. Un destin românesc în Luminile europene (2023).
