Traducere și note de Magda Jeanrenaud
Pentru a ajunge la niște „instrucțiuni de utilizare a lumii”, trebuie să înțelegem mai întâi cum funcționează lumea. Iar în acest scop, trebuie să ne îndreptăm atenția asupra istoriei, să surprindem marile evoluții economice, tehnico-științifice, geopolitice, civilizaționale produse de-a lungul epocilor și să identificăm mecanismele care stau la baza lor. Doar înțelegând „mersul lumii” vom putea să facem previziuni pertinente și recomandări.
Ca prim termen al predicțiilor sale, Attali alege anul 2050. Acesta va aduce schimbări spectaculoase, așa cum o demonstrează dezvoltarea în ultimele trei decenii a telefoniei mobile și a internetului, schimbările climatice și amenințarea pandemiilor, noile migrații de populație și conflicte internaționale. Pericolele ce ne stau în față le întrec cu mult pe cele din trecut. Există totuși o cale îngustă care duce la un viitor armonios pentru toți și durabil pentru întreaga planetă: „Intenționez să dezvălui modul de utilizare a lumii și, în special, să le explic celor mai tineri că, atunci când vor ajunge la vârsta mea, ar fi posibil ca planeta să nu fi devenit un iad, că umanitatea ar putea evita tripla sinucidere care o amenință și că s-ar putea să dispunem de toate mijloacele necesare pentru ca întreaga omenire să trăiască bine, în armonie cu tot ce este viu. Cu condiția să nu mai stăm pe gânduri. Timpul ne este măsurat”.
Jacques ATTALI (n. 1943), eseist, doctor în ştiinţe economice, a fost timp de zece ani consilier al lui François Mitterrand. Este fondatorul a patru instituţii internaţionale: Action Contre la Faim, Eureka, Positive Planet şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. A fost inclus de Foreign Policy Magazine printre primii 100 de intelectuali publici ai lumii. Dintre numeroasele sale volume amintim Meurtres, en toute intelligence, Diderot ou le bonheur de penser şi Présents parallèles. De acelaşi autor la Editura Polirom: Scurtă istorie a viitorului (2007, 2016), Cum să ne apărăm de crizele următoare (2019), Istoriile alimentaţiei. Ce va să zică a mânca? (2020) şi Istoriile mass-mediei. De la semnalele cu fum la reţelele de socializare şi dincolo de ele (2022).
