În dimineaţa zilei de 8 august 1870, proclamarea furtunoasă a republicii în Ploieşti, însoţită de ocuparea cîtorva instituţii ale urbei, se transformă cu iuţeală în chermeză: la răspîntii se desfundă poloboace de vin, iar în centrul oraşului lumea petrece în sfîrîit de grătare şi muzică de taraf. În după-amiaza aceleiaşi zile, un batalion adus cu trenul pune capăt republicii. Nu există victime, iar procesul celor care au instigat la tulburări se încheie cu achitarea inculpaţilor.
Republica este o reconstituire literară a evenimentelor pornind de la o varietate de surse, între care documente din perioada procesului, memoriile lui Al. Candiano-Popescu – principalul acuzat – şi mai ales o scurtă scriere satirică, Boborul, a lui Caragiale, pe atunci tînăr copist la judecătoria din Ploieşti. În această calitate, Iancu Caragiali asistă la investigaţiile care au urmat evenimentelor şi observă că toate părţile implicate deformează realitatea. Întîmplările din timpul republicii de la Ploieşti spun multe despre viaţa politică românească, despre români ca fiinţe politice. Iar faptul că tînărul Caragiale a fost de faţă la acele scene e de o mare importanţă pentru noi toţi, căci experienţa lui de atunci influenţează pînă azi felul în care românii privesc politica şi pe politicieni.
Bogdan SUCEAVĂ, născut la 27 septembrie 1969, la Curtea de Argeş. Studii în matematică la Universitatea din Bucureşti (licenţă 1989‑1994, master 1994‑1995) şi la Michigan State University (doctorat, 1996‑2002). Din august 2002, profesor în cadrul Departamentului de Matematică al California State University, Fullerton, SUA, unde în 2023 a primit premiul „L. Donald Shields” pentru excelenţă în domeniul academic şi creativitate. În 2020 a primit premiul „George Pólya” din partea Asociaţiei Americane de Matematică pentru articolul „Eclectic illuminism: Applications of affine geometry” („Un iluminism eclectic: aplicaţii ale geometriei afine”), scris împreună cu A. Glesser, M. Rathbun şi I.M. Serrano. Autor al volumelor: Teama de amurg (Topaz, 1990), Sub semnul Orionului (roman, Artprint, 1992), Imperiul generalilor târzii şi alte istorii (nuvele, Dacia, 2002; LiterNet, 2003), Bunicul s‑a întors la franceză (istorii, Editura T – Fundaţia Timpul, 2003; LiterNet, 2008), Venea din timpul diez (roman, Polirom, 2004, 2010, 2014; ediţie maghiară la Noran Libro, 2009; ediţie bulgară la Paradox, 2009; ediţie engleză la Northwestern University Press, 2011; ediţie franceză la Ginkgo éditeur, 2012; ediţie cehă la Paseka, 2014; cartea lunii la iLiteratura.cz în mai 2014; pentru această ediţie, Jiří Našinec a primit premiul „Josef Jungmann” pentru cea mai bună traducere în limba cehă din anul 2014), Miruna, o poveste (Curtea Veche, 2007, 2008; ediţie engleză la Twisted Spoon Press, 2014; ediţie italiană la Atmosphere Libri, 2014; ediţie slovenă la Modrijan Press, 2016; ediţie în colecţia Top10+ la Editura Polirom, 2017), Distanţe, demoni, aventuri (Tritonic, 2007), Vincent nemuritorul (roman, Curtea Veche, 2008; Polirom, 2019), Noaptea când cineva a murit pentru tine (Polirom, 2010; ediţie maghiară la Lector Kiadó, 2020), Memorii din biblioteca ideală (Polirom, 2013), Scrisori de la Polul Est (Agol, 2015), Republica (roman, Polirom, 2016), Istoria lacunelor (eseu, Polirom, 2017), Avalon. Secretele emigranţilor fericiţi (roman, Polirom, 2018; ediţie în colecţia Top10+ la Polirom, 2019), Adâncul acestei calme creste. Programul de la Erlangen şi poetica Jocului secund (eseu, Polirom, 2022).
