În anul 2036, nimeni nu se mai întreabă ce se întîmplă după moarte, pentru că nu mai există moarte, cel puțin nu în sensul de odinioară al cuvîntului. Trecerea în neființă înseamnă transferul intelectului pe dispozitive de stocare performante, cu garanție de cel puțin opt sute de mii de ani. Vincent, suferind de o boală terminală, are o alegere de făcut. Dacă urmează procedura de transfer, știe că nu se va mai putea plimba, nu va mai putea simți aroma parfumurilor și nu își va mai putea îmbrățișa soția sau copilul niciodată. Pe de altă parte, ar putea să fie acolo, alături de ei, pentru totdeauna, să le vorbească, să îi vadă. Decide în cele din urmă că vrea să își vadă fiul crescînd, chiar și prin obiectivul unor camere de luat vederi. Cu toate informările și documentările de dinainte, nimic nu îl poate pregăti pentru transformările care îl așteaptă, iar viața digitală de apoi îi aparține de fapt unui cu totul alt Vincent. La un deceniu de la prima ediție, Vincent nemuritorul, roman despre binecuvîntările și nenorocirile pe care le aduce tehnologia, se apropie acum mai mult de problemele prezentului decît de cele ale viitorului.
Bogdan SUCEAVĂ (n. 27 septembrie 1969) este, din august 2002, profesor în Departamentul de Matematică de la California State University, Fullerton, SUA, unde în 2023 a primit premiul L. Donald Shields pentru excelență în publicații și creativitate, cea mai înaltă distincție acordată celui mai creativ profesor din universitate. La Editura Polirom a mai publicat: Venea din timpul diez (roman, 2004, 2010, 2014), Miruna, o poveste (2017), Vincent nemuritorul (roman, 2019), Noaptea când cineva a murit pentru tine (roman, 2010, 2019), Memorii din biblioteca ideală (2013), Republica (roman, 2016), Istoria lacunelor (eseu, 2017), Avalon. Secretele emigranților fericiți (roman, 2018, 2019), Adâncul acestei calme creste. Programul de la Erlangen și poetica Jocului secund (eseu, 2022), Furtuna barocă (eseu, 2024). În 2020 a primit premiul George Pólya din partea Asociației Americane de Matematică pentru articolul „Un iluminism eclectic: aplicații ale geometriei afine”, scris împreună cu A. Glesser, M. Rathbun și I.M. Serrano.
Foto: Dinu Lazăr
