978-973-46-6988-2
978-973-46-6989-9
2019
În anul 2036, nimeni nu se mai întreabă ce se întîmplă după moarte, pentru că nu mai există moarte, cel puțin nu în sensul de odinioară al cuvîntului. Trecerea în neființă înseamnă transferul intelectului pe dispozitive de stocare performante, cu garanție de cel puțin opt sute de mii de ani. Vincent, suferind de o boală terminală, are o alegere de făcut. Dacă urmează procedura de transfer, știe că nu se va mai putea plimba, nu va mai putea simți aroma parfumurilor și nu își va mai putea îmbrățișa soția sau copilul niciodată. Pe de altă parte, ar putea să fie acolo, alături de ei, pentru totdeauna, să le vorbească, să îi vadă. Decide în cele din urmă că vrea să își vadă fiul crescînd, chiar și prin obiectivul unor camere de luat vederi. Cu toate informările și documentările de dinainte, nimic nu îl poate pregăti pentru transformările care îl așteaptă, iar viața digitală de apoi îi aparține de fapt unui cu totul alt Vincent. La un deceniu de la prima ediție, Vincent nemuritorul, roman despre binecuvîntările și nenorocirile pe care le aduce tehnologia, se apropie acum mai mult de problemele prezentului decît de cele ale viitorului.
Bogdan SUCEAVĂ, născut la 27 septembrie 1969, la Curtea de Argeş. Studii în matematică la Universitatea din Bucureşti (licenţă 1989‑1994, master 1994‑1995) şi la Michigan State University (doctorat, 1996‑2002). Din august 2002, profesor în cadrul Departamentului de Matematică al California State University, Fullerton, SUA, unde în 2023 a primit premiul „L. Donald Shields” pentru excelenţă în domeniul academic şi creativitate. În 2020 a primit premiul „George Pólya” din partea Asociaţiei Americane de Matematică pentru articolul „Eclectic illuminism: Applications of affine geometry” („Un iluminism eclectic: aplicaţii ale geometriei afine”), scris împreună cu A. Glesser, M. Rathbun şi I.M. Serrano. Autor al volumelor: Teama de amurg (Topaz, 1990), Sub semnul Orionului (roman, Artprint, 1992), Imperiul generalilor târzii şi alte istorii (nuvele, Dacia, 2002; LiterNet, 2003), Bunicul s‑a întors la franceză (istorii, Editura T – Fundaţia Timpul, 2003; LiterNet, 2008), Venea din timpul diez (roman, Polirom, 2004, 2010, 2014; ediţie maghiară la Noran Libro, 2009; ediţie bulgară la Paradox, 2009; ediţie engleză la Northwestern University Press, 2011; ediţie franceză la Ginkgo éditeur, 2012; ediţie cehă la Paseka, 2014; cartea lunii la iLiteratura.cz în mai 2014; pentru această ediţie, Jiří Našinec a primit premiul „Josef Jungmann” pentru cea mai bună traducere în limba cehă din anul 2014), Miruna, o poveste (Curtea Veche, 2007, 2008; ediţie engleză la Twisted Spoon Press, 2014; ediţie italiană la Atmosphere Libri, 2014; ediţie slovenă la Modrijan Press, 2016; ediţie în colecţia Top10+ la Editura Polirom, 2017), Distanţe, demoni, aventuri (Tritonic, 2007), Vincent nemuritorul (roman, Curtea Veche, 2008; Polirom, 2019), Noaptea când cineva a murit pentru tine (Polirom, 2010; ediţie maghiară la Lector Kiadó, 2020), Memorii din biblioteca ideală (Polirom, 2013), Scrisori de la Polul Est (Agol, 2015), Republica (roman, Polirom, 2016), Istoria lacunelor (eseu, Polirom, 2017), Avalon. Secretele emigranţilor fericiţi (roman, Polirom, 2018; ediţie în colecţia Top10+ la Polirom, 2019), Adâncul acestei calme creste. Programul de la Erlangen şi poetica Jocului secund (eseu, Polirom, 2022).
