în revista Vatra, nr. 10-11
Lumea din Faust participă la viața lui Blaga, pe care Florina o ține în priza fantasmaticelor pe măsură ce o traduce în concretețe cotidiană. Reconstituirea biografică e mereu pe punctul de a aluneca într-o meta-realitate, de unde Florina îl trage înapoi pe Blaga, dar fără violență epică, păstrând doar o anume indistincție între planuri. Cât a lăsat Blaga nescris din biografia sa, completează Florina, inclusiv comunicațiile paranormale.
Citeste mai multîn revista Ramuri, nr. 11
Romanul are o textură densă, titlul Silex nefiind doar metafora durităţii, ci şi a scânteii. Din coliziunea dintre amintire şi uitare se naşte focul conştiinţei. Autorul scrie cu o luciditate tăioasă, dar şi cu o tandreţe rară; frazele lui au ritmul respiraţiei unui om care se teme că va uita să respire dacă se opreşte din scris, cum ni se şi spune undeva în carte.
Citeste mai multEditura Polirom la Gaudeamus 2025. Programul de evenimente
Editura Polirom participă în perioada 3-7 decembrie la Târgul de Carte Gaudeamus, organizat de Radio România, ediţia cu numărul 32. Cititorii vor avea acces la peste 1.000 de titluri, toate aflate la reducere de 20%. De asemenea, vor fi disponibile numeroase volume la preț unic de 15 lei, alături de alte oferte speciale pregătite pentru această ediție. Gaudeamus 2025 va avea loc în Pavilionul B2 al Complexului Expoziţional Romexpo din Bucureşti. Programul de vizitare este zilnic, între orele 10.00 și 20.00, iar accesul este gratuit. Programul complet de evenimente, mai jos. Cu excepția celor pentru care este precizat alt loc, evenimentele se vor desfășura la standul editurii din Pavilionul B2 al Complexului Romexpo, București.
Citeste mai multîn România literară, nr. 50
Carte plină de poezie și enigme, infuzată de lirism, dar nelipsită de umor, Cod 612. Cine l-a ucis pe Micul Prinț? vorbește despre iubirea de literatură și de umanitate, împrumutând ceva din farmecul și fascinația misterioasă pe care o exercită – și astăzi, la atâția ani distanță – personajul Micului Prinț și creatorul său.
Citeste mai multpe alecart.ro
Volumul lui Codruț Baciu e propria noastră colecție de abțibilduri cu fotbaliști, cu personaje pe care poate că nu le-am cunoscut, dar e destul că le-am crezut. Ne-am permis, astfel, să reînvățăm logica unui copil: jocul, povestea și poezia ca etape ale trăirii și mijloace de a traduce realitatea pentru a o face suportabilă, veșnică și pentru a ne permite să vedem în sfârșit personajele și nu doar faptele lor.
Citeste mai multpe alecart.ro
Roman teribil, document și mărturie, De Vriendt se întoarce acasă, (în traducerea și cu o postfață de Andrei Cornea) rămâne esențial pentru înțelegerea unor realități, pentru prăbușirea unor iluzii, pentru felul în care ura ajunge să se propage, dar și pentru ceea ce se numește generic „condiția umană”. E, în egală măsură, o subtilă pledoarie pentru înțelegerea și acceptarea a ceea ce înseamnă a fi om, dar și o meditație asupra limitelor pe care le implică orice construct (indiferent de natura sa) a gândirii și spiritului uman. Poate, nu în ultimul rând, e cartea în care se profețește o realitate care deocamdată a rămas neschimbată: Între arabi și evrei părea să se fi deschis un litigiu care n-avea să se mai regleze niciodată.
Citeste mai multîn revista Apostrof, nr. 11
Săpunul lui Leopold Bloom este unul dintre cele mai bune romane, cu o formulă ce refuză încadrarea de orice fel: se pot găsi argumente, de pildă, pentru metatextualitate, pentru notaţiile intime, pentru critică socială – dar niciuna dintre aceste viziuni nu este în sine satisfăcătoare, ceea ce conferă acestui roman putere de reconfigurare, cu o factologie ce descinde din Ţiganiada, savant ticluită.
Citeste mai multpe citestema.ro
Ce ușor țese Isabella Hammad, printr-un roman complex și cuceritor, imensa lecție a empatiei. Ce perspectivă nouă alege pentru a decupa decade sângeroase ale istoriei și pentru a le prezenta unui public nou, scrutându-i cu o privire dinspre care nu ne putem întoarce pentru a ne ascunde. Arta teatrală unește aici golurile de pe o hartă fărâmițată, iar Hammad ne invită nu să cunoaștem o stafie, ci hotărârea nestrămutată a unei stafii de a nu mai fi văzută astfel.
Citeste mai mult