în România literară, nr. 11-12/2026
Vreau, deci, să subliniez că trilogia funcționează asemenea unei „benzi a lui Möbius“, în care povestea de familie – care declanșează fluxul subteran al memoriei – sugerează drama mai amplă a națiunii, în timp ce povestea acesteia din urmă potențează dramele personajelor. Angela Martin nu este o simplă autoare de istorii de familie, oricât de interesante ar putea fi acestea (iar istoriile arădene și bănățene pe care le derulează și în Îngerii de bronz chiar sunt): pentru ea, romanul nu are sens în absența unor semnificații mai profunde, care proiectează „micile istorii“ pe scena istoriei celei mari. Așadar, un alt mod de a analiza cu mijloace romanești condiția omului în istorie, contrapunctând, cum afirmam în introducere, romanele politice ale unor Augustin Buzura sau Constantin Țoiu.
Citeste mai multîn revista România literară, nr. 9
Bine conduse, cu accente psihologice, suspans ori fantastic, prozele scurte din Instinct de supraviețuire aduc o notă personală microrealismului clasic cu care ne-a obișnuit acest gen literar.
Citeste mai multîn revista Ateneu, nr. 679
Simona Antonescu este unul dintre cele mai cunoscute nume din proza contemporană, iar scriitura ei are o anumită tipicitate. Mai degrabă se poate vorbi despre un stil propriu în accepțiunea estetică a conceptului (...) Este foarte dificil de realizat ceea ce experimentează autoarea și ceea ce-și permite să facă grație impunerii unui stil, documentării remarcabile și, mai ales, aproprierii cadrelor, asumării lor în negocierea subtilă dintre conținuturi (preluate din istorie) și forma artistică în care le dă viață. Cu alte cuvinte, spațiul de manevră al Simonei Antonescu este extrem de restrâns. Chiar și în aceste condiții, cu prefabricatele istoriei, ea reușește prin orfevrărie lingvistică și stilistică să anime cadre conservate ca documente sau izvoare istorice, prin procedee similare deshidratării, adică prin extragerea fluidelor istoriilor personale. Măiestria ei constă nu doar în a reanima cadrele cu perspective ale acestor istorii mici – personajele sunt credibile, trăiesc vieți fascinante, redesenează tematic mize înghițite de istoria mare –, ci și cu perspective ale contextului însuși, care se umanizează fără a depăși limitele verosimilității și fără a migra spre un fantastic nu întotdeauna salvator.
Citeste mai multîn revista Ramuri, nr. 2/2026
Meserii nerecomandate femeilor are ceva special – ceea ce înseamnă că diferenţa e făcută nu din care, nu din cine, ci din cum vorbeşte dna Adameşteanu despre toate acestea. Ei bine, întrucât nu (prea) cunoaştem decât ceea ce experimentăm, e obligatoriu de spus/ de scris că Gabriela Adameşteanu a văzut şi a prevăzut multe. Că are ce spune, e evident de la prima până la ultima pagină. Că ştie – magie de scriitoare pur-sânge – cum să spună, iarăşi, devine evident cu fiecare pagină parcursă. Bref (ca să evocăm şi un titlu-iconic de rubrică pentru presari a uneia dintre cele mai bune prietene ale dnei Adameşteanu, Tia Şerbănescu): această carte – în cuplaj cu Anii romantici reprezintă un document diaristic de mare calibru pentru patrimoniul memoriei de la noi.
Citeste mai multîn revista Ramuri, nr. 2/2026
Nuvelele din volumul Jurnalul unei nopţi nedesăvârşite sunt Poveşti neadevărate, cum le-a numit autoarea în Postfaţă, plasate în ţinutul ficţiunii şi care se dovedesc a fi adevărate provocări şi ameninţări transgresive faţă de ordinea simbolică: „Ţinutul ficţiunii se află lângă ţinutul real, având şi teritorii care uneori se suprapun peste cel real. Ţinutul ficţiunii are o intrare îngustă, dar se întinde pe o suprafaţă incredibil de vastă”. Este zona fertilităţii ambiguităţii pe care Hiromi Kawakami o explorează într-un stil care îi va defini profilul literar în peisajul literaturii contemporane.
Citeste mai multSeria de autor Ion D. Sîrbu: Jurnalul unui jurnalist fără jurnal. Lansare de carte la Librăria Humanitas de la Cișmigiu
Editura Polirom vă invită, vineri, 13 martie, ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Regina Elisabeta 38), la o discuție despre Jurnalul unui jurnalist fără jurnal, ediție în două volume apărută în Seria de autor „Ion D. Sîrbu”.
Citeste mai multîn Matca literară
De ce a avut și va avea un impact major cartea scrisă de Victoria Amelina? Autoarea a presimțit că oricând se poate întâmpla ceva tragic, acesta fiind motivul pentru care a salvat pe un stick tot ce a scris, în limba engleză, iar după moartea ei, cei cu care colabora au știut unde să găsească manuscrisul. Jurnalul nu a fost finalizat, Amelina încă lucra la el, conștientizând că este posibil să rămână neterminat. Munca de a pune cap la cap aceste fragmente a fost considerabilă, dar la final a rezultat o carte bine închegată. Tocmai acest stil, fragmentar și relatând aspecte tragice, face ca această carte să poată fi o mărturie ce va trece testul timpului și despre care se va vorbi mult timp de acum înainte. Este întrucâtva similar cu Jurnalul fericirii al lui Nicolae Steinhardt – același stil fragmentar, aceeași intensitate tragică, închisoare, respectiv război.
Citeste mai multSimona Antonescu, Istoria povestită copiilor: Ateliere de lectură și dezbatere la Sibiu, Cluj și Oradea
În perioada 9-13 martie, Simona Antonescu se va întâlni cu elevii din Sibiu, Cluj și Oradea, în cadrul unor ateliere de lectură și dezbatere dedicate volumelor din seria Istoria povestită copiilor, apărute în colecția „Junior” a Editurii Polirom.
Citeste mai multîn Turia
„O ficțiune ambițioasă, o reconstituire fabuloasă a două secole de istorie românească, de la epoca boierilor până astăzi”.
Citeste mai multSimona Antonescu, Coborârea în cetate. Întâlniri cu cititorii la Sibiu, Cluj și Oradea
În perioada 9-12 martie, Simona Antonescu se va întâlni cititorii din Sibiu, Cluj și Oradea, cu prilejul lansării romanului Coborârea în cetate, publicat de curând la Editura Polirom, în colecția Fiction Ltd. Mai jos, programul complet al evenimentelor: SIBIU Luni, 9 martie, ora 18:00 Librăria Humanitas „Constantin Noica” (Nicolae Bălcescu 16) Dialog cu Radu Vancu CLUJ Marți, 10 martie, ora 18:00 Book Corner Librarium (Bd. Eroilor nr. 15) Întâlnire cu cititorii & sesiune de autografe Alături de autoare: Victor Cubleșan, Andrea Hedeș, Andreea Pop Moderatoare: Doina Gecse Borgovan ORADEA Joi, 12 martie, ora 18:00 Librăria Humanitas Gheorghe Șincai Oradea (Str. Armatei Române, nr. 1 A) Dialog cu Mircea Pricăjan Vă așteptăm cu drag!
Citeste mai mult