în Observator cultural, nr. 1270

Reflecțiile despre ghilotină ale lui Camus au fost incluse ca text independent în ediția Opere complete (volumul IV de la Gallimard, 2008), de unde a fost preluat și în ediția de față. Marina Vazaca dixit. Textul propriu-zis reia o poveste – cam sinistră – a tatălui său. (Pe care nu l-a cunoscut, dar Albert Camus mereu a fost obsedat de relațiile lui cu membrii familiei. Bunica, mama, tatăl ucis în Primul Război Mondial, un unchi de care a fost atașat devin personaje bine conturate în diversele proze și articole destule cu iz autobiografic.)  (...) O lecție de umanism, am putea conchide. Abia aștept să apară corespondența cu María Casares. 

Related products

Produs adăugat la favorite
Consimțământ pentru cookie-uri