pe omiedesemne.ro
Acasă, departe e un triptic în care se îmbină magia, aventura, însingurarea, eșecul, libertatea, exilul, toate prinse în nodul (marinăresc) magic al unei povești în care personajul Adrian Romila sfidează timpul și traversează epocile cu nonșalanța unui alt fel de Orlando, poate mai temerar, mai emblematic și mai puțin duplicitar decât personajul Virginiei Woolf. O carte încântătoare, miraculoasă într-un fel, în care Adrian G. Romila se pune de-a curmezișul și îi înfruntă cavalerește pe toți cei care afirmă că nu se mai citesc cărți groase, că un roman de peste 200 de pagini e plictisitor, că lumea nu mai are răbdare, că-ți pierzi cititorul dacă-i dai detalii așa-zis inutile, că descrierile și adjectivele și adverbele și expresii de tot felul sunt revolute și ar trebui eliminate din literatura de azi. Dar ce ar fi literatura fără astfel de cărți? Ce mai e literatura dacă rămâne din ea doar osatura, rezumatul, debușeul famelic?
Citeste mai multpe lapunkt.ro
Prin A doua viaţă a lui Corto Maltese Mircea Mihăieş împlineşte unul dintre cele mai remarcabile, erudite şi fecunde proiecte ale carierei sale critice. Hermeneutul care a navigat pe întinderile lui Joyce, Faulkner şi ale lui Raymond Chandler ancorează în ostrovoavele unde se află nava tainică a lui Corto Maltese. Din această întâlnire mirabilă se naşte o carte miraculoasă, una ce reafirmă, în contra unui curent al gândirii leneşe, centralitatea canonică a prozei grafice imaginate de Hugo Pratt.
Citeste mai multUn pasionant volum
Mă plâng de provincialismul culturii noastre, dar nu sunt scutit de simptomele lui: mă mișc și eu într-un cerc închis, orb la valoarea unor contemporani care-mi exced domeniul. Problema e remediabilă... atunci când descoperi personalități pe care le ignorai, cum e cazul profesorului Octavian Buda, titularul catedrei de istoria medicinei de la Universitatea Carol Davila, din București. Domnia sa ne oferă - la Editura Polirom - un pasionant volum din specia celor consacrate cândva de Philippe Ariès. Textul e fluent, elegant și accesibil, anecdotica de sprijin mi se pare palpitantă, ilustrațiile obiectivează cumva frica și oroarea, ajutându-te să le depășești, iar competența interdisciplinară de care dă dovadă autorul suscită o francă admirație. Nu subestimați ramificațiile ”noosferei” românești, chiar dacă rămânem codași la lectură și suntem colonizați de traduceri.
Citeste mai multO carte-eveniment
A ieșit de curînd de sub tipar, la Polirom, o carte-eveniment, impunătoare prin masivitate, densitate și mize, o carte în care istoria medicinei întîlnește fericit istoria ideilor și istoria generală autohtonă: „Privirea lui Thanatos. Epidemii, războaie, asasinate, masacre în șase istorii medicale locale și globale.” Autorul ei, Octavian Buda, este medic psihiatru și șeful catedrei de istorie a medicinei de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.
Citeste mai multRuxandra Cesereanu, „Regii gunoaielor”: lansare de carte la Librarium Book Corner Cluj
Marți, 26 noiembrie 2024, ora 18:30, la Librarium Book Corner (Bd. Eroilor Nr. 15, Cluj-Napoca), are loc lansarea romanului Regii gunoaielor de Ruxandra Cesereanu, publicat în colecția „Fiction Ltd”. Alături de autoare vorbesc Codruța Simina, Alex Goldiș și Doru Pop. Discuția este moderată de Valentin Derevlean. Lansarea de carte este urmată de o sesiune de autografe.
Citeste mai multRecomandările săptămânii: 4 volume scrise de autori americani
În această săptămână, Editura Polirom recomandă patru titluri ale unor autori americani, care explorează istoria și cultura Americii. Volumele fac parte din campania „America, alege!” și beneficiază de 40% REDUCERE. Ofertă disponibilă în perioada 1-8 noiembrie 2024, doar pe www.polirom.ro.
Citeste mai multpe alecart.ro
Volumul în sine este ușor de citit și poate crea un punct de plecare pentru cei ce vor să se apuce de citit SF sau care încă se mai întreabă cum pot descoperi ceva fain într-o carte. „Povestea” te prinde, există multă acțiune care, deși se consumă foarte repede, e deseori incitantă, amintind de benzile desenate atât de dragi tuturor. Este foarte eficient modul în care ni se prezintă atât „argumentele” filosofice, provocările aruncate cititorului de a nu rămâne la suprafața aventurilor și de a medita, cât și episoadele intense, captivante, pe care le parcurgi efectiv cu sufletul la gură.
Citeste mai multîn revista Viața Românească
Nichita Stănescu. Poetul ca și soldatul este, de fapt o carte de proză, chiar dacă a apărut într-o colecție de biografii romanțate. Era și acolo multă ficțiune, chiar dacă materia, faptele propriu-zise, erau rodul direct și verificabil al muncii criticului în bibliotecă, al studierii unor interviuri, cărți de memorii, confesiuni făcute cu diverse prilejuri, articole de ziar etc. Nichita. Poetul ca și soldatul este ceea ce se numește „un roman non fictiv” pe linia deschisă de Truman Capote, o carte care stârnește cititorului trăiri romanești descriind fapte riguros exacte strânse cu acribie de autorul de formație critic literar.
Citeste mai multpe fictiunea.ro, nr. 199
Cred că asta a făcut și Bogdan Crețu în Mai puțin decât dragostea: a creat un manifest al nevoii de sens pe care numai ficțiunea, mult mai coerentă și mai comprehensivă decât viața, aluvionară și aparent (doar aparent) dezlânată, dezordonată, o poate împlini. Fiecare bătaie a inimii devine cuvânt, fiecare fapt, banal, sublim sau cumplit, își are umbra sa textuală pe care personajele o recunosc, o ,,adulmecăˮ prompt. E această promptitudine, în regim de probă permanentă, inautentică? Literatura lui Bogdan Crețu se oferă ca atare, se arată drept ceea ce este: literatură, așa cum nici pentru G. Călinescu romanul nu trebuia să ,,umbleˮ incognito, deghizat în felii de viață ,,autenticăˮ.
Citeste mai multîn revista Ramuri, nr. 10/2024
Ştefan Agopian revine, într-o formulă uşor modificată, cu Scriitori în comunism (nişte amintiri). Cartea aceasta este, o ştim deja, una dintre cele mai suculente şi mai relevante dintre documentele de literatură a memoriei publicate în ultimele decenii la noi – a fost şi premiată ca atare în 2014, de către revista Observator cultural.
Citeste mai mult