Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
pe ancasicartile.ro
Bazat pe evenimente și detalii reale, romanul scris de Simone van der Vlugt este o adevărată lecție de istorie. Asezonat cu dragoste, legături de familie, sacrificii, suferință, curaj și secrete, romanul își cucerește publicul cu fiecare rând. Iar faptul că putem urmări destinul fiicei protagonistei principale, afectată și ea de puținele drepturi ale femeii de la acea vreme, nu face decât să stârnească atât revoltă, cât și recunoștință pentru vremurile în care trăim acum.
Citeste mai multîn Observator cultural. Nr. 1266
O altă apariție editorială ce ne lasă visători, pentru că nu suntem bine orientați pe un subiect puțin ventilat în spațiul public românesc, are un titlu pe cât de interogativ, pe atât de explicativ. Omul evanghelic, încotro? O nouă explorare a comunităților protestante românești (Editura Polirom, 2025) este o atentă radiografie a unei stări de fapt și o ambițioasă întreprindere colectivă coordonată de Dănuț Mănăstireanu și Dănuț-Vasile Jemna. O binevenită prezentare a autorilor, 20 cu totul, care mai de care mai școlit, cu utile informații biobibliografice puse chiar în deschiderea masivului op – aproximativ 650 de pagini –, ne ușurează efortul de a pătrunde în miezul acestui complex și, de ce nu, inedit studiu.
Citeste mai multîn România literară, nr. 32
Un volum care se poate citi prin multiplele sale trimiteri: la tipuri de existență – sau la tipuri de poezie și de poeți – aici, în această ultimă posibilitate de lectură putând fi inclusă și autoprezentarea de pe clapeta volumului: „L-am întrebat pe Dumnezeu/ Doamne, ce poet îți place, eu?/ Și Domnul mi-a răspuns: da, tu./ Și altul? Altul nu” – o semnificativă exprimare a derizoriului poetastrului generic, de ieri și de astăzi. Dan Sociu, un poet valoros în fiecare volum.
Citeste mai multpe bookhub.ro
Unele povestiri din acest volum cu titlu neobișnuit de frumos se citesc prin strictă raportare la context. Cititorul tânăr are nevoie de o minimă decodare pentru a înțelege o lume care avea ea însăși, prin felul în care a funcționat, o doză de univers ireal. Invitația la discuția de după lectura prozelor din Roșu, roșu, catifea mi se pare evidentă. Coșmarul este greu de explicat celor care nu l-au trăit, dar poate fi descris, în elementele sale esențiale, așa cum dovedesc aceste povestiri despre o vreme când nimic din ceea ce avea să urmeze nu era încă evident. Temele epocii totalitate, încă dureroase pentru societatea românească, sunt abordate tranșant, ca într-o operație fără anestezie: sărăcia din familiile cu mai mulți copii, politica demografică și consecințele ei dramatice, traiul la bloc, abuzul autorităților, cartierele gri, lipsa libertății elementare, supravegherea generalizată a diferitelor categorii sociale, criza de alimente, lipsa speranței.
Citeste mai multîn revista ATENEU
Evident, autoarea volumului pe care vi-l prezint sub forma invitației la lectură nu e nici pe departe străină de toate aceste concepte-realități. Obișnuită atât cu reperele filozofiei, cât și cu cele vehiculate de lumea artelor vizuale, fiind o prezență cu state vechi în lirica românească contemporană de foarte bună calitate, Magda Cârneci ne amintește în volumul de proză scurtă Scurte scenarii inițiatice că frumusețea și rodul lumii în care trăim pot fi cunoscute nemijlocit, că viața ar trebui să nu fie altceva decât o sumă de bucurii și experiențe asumate.
Citeste mai multîn revista Ramuri, nr. 7/2025
Noul roman, Căderea cortinei, este un fel de addendum la În aşteptare. Într-o eventuală scenarizare, de genul Anul Nou care n-a fost, ar putea reprezenta un al cincilea segment, poate cu două subsegmente. Peisajul e acelaşi, dar imaginea e mai tremurată, căci România lui Ceauşescu e privită atât din interior, cât şi din exterior, atât pragmatic, cât şi ideologic, atât cu speranţă, cât şi cu teamă, amândouă ambigue, cu multă simpatie, dar şi cu oarecare dispreţ.
Citeste mai multîn revista ATENEU, nr. 671-672
Obișnuită atât cu reperele filozofiei, cât și cu cele vehiculate de lumea artelor vizuale, fiind o prezență cu state vechi în lirica românească contemporană de foarte bună calitate, Magda Cârneci ne amintește în volumul de proză scurtă Scurte scenarii inițiatice că frumusețea și rodul lumii în care trăim pot fi cunoscute nemijlocit, că viața ar trebui să nu fie altceva decât o sumă de bucurii și experiențe asumate.
Citeste mai multîn revista Ramuri, nr.7/2025
Adrian Jicu ne oferă un Maiorescu uman, cu slăbiciuni fireşti, motivat de o voinţă ce-i aduce împliniri, dar şi acele îndoieli ce arată că spiritul critic s-a dovedit, în cazul său, un crez personal, mecanismul autoscopiei. Nu s-a ghidat după o voinţă oarbă de putere sub nicio formă, ci de voinţa de sens. Într-adevăr, Maiorescu a fost un stoic în căutarea sa eudemonică. Iar în ceea ce-l priveşte pe Adrian Jicu, i se aplică din plin principiul enunţat mai sus: „A înţelege pe altul înseamnă a avea sau a fi avut în tine o parte identică sau analoagă cu gândirea lui”.
Citeste mai multîn revista Orizont
Prin scrupulozitatea verificărilor, prin luciditatea cu care evită mitologizarea victimei și demonizarea facilă a delatorilor, Dosarul de Securitate al Hertei Müller se impune ca reper pentru orice studiu viitor despre arhivele fricii. Glajar nu oferă un verdict, ci o metodă: să citim dosarele ca pe texte deschise, care solicită permanent recitirea. În epoca postadevărului, lecția este esențială. Recomandat nu doar istoricului literar, ci și cititorului interesat de anatomia puterii, volumul transformă documentul brut într-o literatură critică: o „poveste de dosar” care, odată spusă, continuă să ne interpeleze propriile umbre.
Citeste mai multîn revista Anthropos, nr. 7/2025
Radu Vancu este mitograful unor lumi distopice, fiecare dintre ele având ,,adâncul unui iad unde fiecare clipă e un miracol” (Cioran). Paradisul reprezentat în cartea cu același titlu este mai mult decât o tehnologie avansată, după cum vom vedea, sau un spațiu metafizic, cum apare înfățișat în cultură și în religie. Pare a fi alcătuit din umbrele morții și din luminile speranței. Și va deveni, treptat, o distopie în distopie, căci, în el, supraviețuitorii unei crize mondiale, generate de un virus ucigaș, vor găsi un confort și o securitate care ascund, adesea, alte fațete ale cruzimii și ale terorii.
Citeste mai mult