Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
pe matcaliterara.ro
Dincolo de intrigă și desfășurarea acțiunii, există un plan ideatic mai complex, care face ca romanul să se ridice cu mult peste condiția de whodonit – genul de creație de ficțiune a cărei unică miză e să identifici un criminal sau o eminență cenușie ce se ascunde îndărătul unui lung șir de mașinațiuni. (…) Asta nu-nseamnă totuși că Nimic nu mi te poate șterge din minte încetează să mai fie în primul rând un roman polițist, ci că avem de-a face cu o carte cât se poate de ofertantă și pentru cititorii care nu pun neapărat suspansul și curiozitatea pe primul plan, dar în schimb savurează oricând o dezbatere serioasă. O lectură captivantă, cu un final imBussibil de anticipat.
Citeste mai multpe ancazaharia.ro
Când am postat prima oară despre ceea ce tocmai începusem să citesc, am afirmat că romanul de față e soooo refreshing. Asta deoarece de multă vreme n-am mai întâlnit la un scriitor de la noi ceva atât de îndepărtat de biografism, de autoficționalizare ori de ancorarea în realitatea noastră imediată, într-un aici și acum care este familiar majorității cititorilor. (…) Ajungând la final cu experiența încântătoare care a fost Azilul meu, trebuie să spun și că mi-am dat seama că nu știu mulți scriitori de la noi care să treacă cu atâta naturalețe de la un gen la altul, parcă reinventându-se și stilistic cu fiecare astfel de mutare, așa cum remarc că face Alexandru Lamba, pe care abia aștept să văd unde-l poartă creativitatea în următorii ani.
Citeste mai multpe pagina personală de facebook
Da, mi-a plăcut tare, tare de tot cartea asta. Introspecțiile Soniei și căutările ei de sine mie îmi vorbesc. Am citit cartea asta cu Sonia vorbind de pe dinăuntru, nici nu prea m-au interesat celelalte personaje. De altfel, ele nici nu există, cumva. Naratorul din cartea asta nu e deloc obiectiv. Empatizează profund cu Sonia, așa că toți ceilalți sunt niște proiecții. Ai nevoie de ei ca să o înțelegi pe Sonia, atât. Că despre ea e vorba în carte. Și e ca și cum despre tine ar fi vorba în carte. La sfârșit ridici mâna. Îți ceri voie să-ți pui niște întrebări.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1216
Necredincioasa este o autobiografie scrisă cu o sinceritate și o concretețe a experienței și a trăirilor care te fac s-o citești ca pe un roman captivant. Ea conturează totodată și o perspectivă asupra libertăților individuale în țările musulmane și chiar și în Occident, o perspectivă care trebuie să ne dea de gândit. Suntem încă departe de a fi eradicat violența în numele apartenenței la o cultură și la o religie. Cartea atrage atenția și asupra mutlticulturalismului care riscă să fie deturnat sau prost înțeles: multiculturalismul nu înseamnă a permite acte barbare în numele diferenței și păstrării rădăcinilor. Ba chiar, spre surprinderea multora, multiculturalismul tolerant ajunge să fie considerat pernicios de către tânăra parlamentară Ayaan, căci el permite segregarea și întărirea comunitară etnică și habotnică în detrimentul libertății individuale.
Citeste mai multpe contributors.ro
Dublu autoportret nu este totuși strictamente un roman aubiografic. Este romanul unei alegeri, numai că în acele zile și alții, totuși nu mulți, și naratorul are grijă să sublinieze în repetate rânduri asta, au ales să fie în locuri în care instinctul de conservare i-ar fi putut îndemna să nu fie. (…) Varujan Vosganian a scris un roman- eseu care merită citit. Și la care merită să meditezi, odată lectura încheiată. Și să constați odată cu autorul că multe lucruri au fost ratate în cei 34-35 ani ce au urmat acelei zile prezentată cu lux de amănunte.
Citeste mai multpe bookhub.ro
Cartea e plină de surprize – poți afla de ce a fost importantă Sulina ca port comercial, de ce sunt interesante poveștile cu pirați, cum arăta un transatlantic german sau englezesc, de ce tânjește după Iași cineva stabilit la New York. La un moment dat, un pirat îi spune povestea goeletei Speranța, la cârma căreia se afla Pierre Vaillant. (…) Excelent scrisă, cartea lui Adrian G. Romila readuce în actualitate un scriitor poate prea puțin cunoscut astăzi, un idealist și un călător pe toate mările posibile în realitate și în închipuire.
Citeste mai mult
Volume Polirom premiate de Asociația de Literatură Generală și Comparată din România, ediția 2024
Pe 12 iulie 2024, în cadrul Colocviului anual al Asociației de Literatură Generală și Comparată din România, găzduit de Universitatea Transilvania din Brașov, au fost premiate cele mai importante cărți de literatură comparată publicate în anii editoriali 2022 și 2023. Pe lista volumelor premiate în cadrul acestei ediții se află și două titluri din portofoliul Polirom: Dicționarul romanului central-european din secolul XX, Polirom, 2022, Adriana Babeți (coordonator) – Premiul special pentru lucrare de referință și Limbă şi cultură germană în România (1918-1933), două volume, Polirom, 2023, Andrei Corbea-Hoișie, Rudolf Gräf (editori) – Premiul special pentru lucrare de referință. Juriul a fost format din Mircea Martin, Carmen Mușat, Alina Buzatu, Corin Braga, Caius Dobrescu și Adrian Lăcătuș, președintele ALGCR. Mai multe detalii despre ediția din acest an a colocviului, aici.
Citeste mai multpe citestema.ro
Inconfortabil, cea mai recentă carte de Aurora Liiceanu publicată la Editura Polirom, încearcă să răspundă la câteva întrebări provocatoare. Şi poate că întrebarea cea mai importantă, care străbate cartea ca o autostradă pe care circulă numele celebre cu care sunt susţinute ideile de aici, ar fi cea referitoare la limitele sincerităţii în cuplu.
Citeste mai multîn Suplimentul de cultură, nr. 858
Romanul pe care îl scrie Olga Tokarczuk scutură stratul gros de praf lăsat să se depună peste problemele încă nerezolvate ale lumii, ascunse printre paginile unei literaturi care servește drept martor în fața căruia nu ne putem îndoi. Construit cu desăvârșirea recunoscută a scriitoarei poloneze, cu iz de mușchi verde și scăldat în frumusețea burgundie a pădurilor de fagi, Empuzion e șansa noastră la dezvrăjire.
Citeste mai multîn Suplimentul de cultură, nr. 858
Ce e interesant la antologia Relații este polisemantismul de care se bucură cuvântul în sine. Găsim în prozele din acest volum relația cu propriul trecut – un trecut personal, filtrat prin intermediul relațiilor cu cei apropiați, dar și un trecut colectiv, asumat la nivel cultural, dacă vreți. De aici și până la povestirile cu și despre migranți nu mai e decât un pas, iar aici, în relațiile migrantului cu teritoriul și comunitățile devine esențială distanța, care adeseori se transformă, cum altfel, în distanțare. Relațiile cu membrii comunității din care fac parte personajele sau în mijlocul cărora se petrec intrigile sunt pe cât de diverse, pe atât de surprinzătoare.
Citeste mai mult