Ce reuşeşte Andrei Gorzo cu această carte e să vindece lumea tatălui, dereglată prin fascinaţia nefastă pentru o fantasmă pulp fiction, iar îndreptarea se face tot cu unelte literare. Şi el visează să întrupeze un model livresc, acela pe gustul patern, imaginându-şi o reîntâlnire în vis, când ar putea să-i spună celui dispărut: „Uite, am scris şi eu un fel de poveste de spionaj”. Dacă pe tată „literarul” îl plasa într-un raport inadecvat cu realitatea, într-o „încâlceală de umbre”, opţiunea fiului reaşază lumea în matca ei, în urma unui efort de clarificare. Şi astfel, un volum cu o miză atât de personală devine relevant şi ca imagine a griurilor din comunismul românesc, şi ca radiografie a generaţiei formate în anii ’90, în condiţii de precaritate materială şi nesiguranţă, cu părinţi care, din alte motive, au dat şi ei greş în sarcina de a-şi proteja copiii.
Noi și partenerii noștri stocăm și/sau accesăm informațiile de pe un dispozitiv, cum ar fi modulele cookie, și prelucrăm date cu caracter personal, cum ar fi identificatori unici și informații standard trimise de un dispozitiv, pentru reclame și conținut personalizate, măsurători de reclame și de conținut, informații despre publicul-țintă, precum și în scopul dezvoltării și îmbunătățirii produselor. Cu permisiunea dvs., noi și partenerii noștri putem folosi date și identificări precise de geolocație prin scanarea dispozitivului. Puteți da clic pentru a vă da acordul cu privire la prelucrarea realizată de către noi și partenerii noștri conform descrierii de mai sus. Vă rugăm să rețineți că este posibil ca anumite prelucrări ale datelor dvs. cu caracter personal să nu necesite consimțământul dvs., dar aveți dreptul de a refuza o astfel de prelucrare. Preferințele dvs. se vor aplica numai acestui site web.
