Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
pe lapunkt.ro
Sunt șase istorii care combină medicina legală cu misterele istoriei, cu literatura, cu cercetarea documentelor și cu reconstituiri tulburătoare: epidemiile de ciumă de la noi, în special „ciuma lui Caragea”, uciderea lui Mihai Viteazul și arta remodelării faciale, primul asasinat politic din modernitatea românească, ce a realizat extraordinara familie Minovici și cum a murit la Mărășești un laureat Nobel (pentru chimie), al cărui mormânt e și azi în țara noastră. Informații pasionante, adunate cu o curiozitate științifică evidentă și care ne privesc pe toți, așa cum se întâmplă mereu cu lucrurile din istorie. Dar capitolul care nu poate lăsa indiferent pe nimeni și care, cu siguranță, ar fi interesat-o pe Monica Lovinescu, este cel al cutremurătorului masacru de la Katyń, din Rusia sovietică, în care, zile în șir, în aprilie-mai 1940, au fost executați de către sovietici, la normă, mii de prizonieri polonezi, contrar tuturor legilor războiului. (...) Este o carte care ține treze și interesul, și conștiința cititorului.
Citeste mai multpe lapunkt.ro
Aveam mărturii ale femeilor închise, Elisabeta Rizea, Anița Nandriș Cudla, Lena Constante, Adriana Georgescu, Olimpia Zamfirescu, Micaela Ghițescu, dar nu aveam până acum povestea unei adolescente. După cum știți, și mama Monicăi Lovinescu, Ecaterina Bălăcioiu a fost arestată, ea la bătrânețe, la 71 de ani, și a murit în închisoare. Eroina acestor pagini a beneficiat de grațierea din 1964, dar viața ei a fost strivită, iar trauma rămâne vie. În ultima parte a cărții editoarea reface, separat, povestea tuturor celor implicați deformată de dosarele securității, cu nespusă înțelegere a situațiilor reale și a omenescului. O mărturie teribilă, probabil ultima de acest fel, despre o istorie care nu trebuie cu nici un chip să se mai repete. Citiți, de pildă, replica de la pagina 238 despre comunism!
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1282
Despre România coagulează și aglutinează articole, alocuțiuni și conferințe dintre cele mai diverse. Observații judicioase, formulări de finețe, analize lucide. Că este vorba despre prestigiul Franței sau despre situația politică din România, că ni se prezintă dictatura Regelui Carol al II-lea sau că citim înfrigurați o imagine inedită a zilelor din preajma lui 22 ianuarie 1941 – rebeliunea legionară văzută din stradă de un cetățean francez. Pagini emoționante despre Mihail Sebastian și Mihai Eminescu, percepuți în adevărata lor dimensiune umană și scriitoricească. Într-un text rămas inedit, „România – aparențele paradoxului“, dăm peste câteva considerații de o mare profunzime despre România și poporul ei. Într-un timp actual, când e o modă rea să ne vorbim de bine țara și valorile ei, Alphonse Dupront ne îndeamnă să ne redescoperim propria țară și virtuțile acesteia. Asta așa, pe scurt.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1282
Sticlăreasa e un roman care te cucerește prin senzorialitate – aproape că simți căldura cuptoarelor, auzi clinchetul sticlei, vezi reflexele apei în atelierele din Murano. Este o carte despre foc, dar și despre delicatețe, despre femei care nu se revoltă zgomotos, ci rezistă în tăcere, prin precizia și răbdarea gestului lor. Cartea surprinde permanența într-o lume a destrămării, frumusețea care se transmite prin gesturi repetate, prin munca mâinilor, prin atenția la detaliu. (...) Sticlăreasa este un roman istoric cu suflu feminin, o poveste despre meșteșuguri, artă și vieți care traversează timpul fără să-și piardă intensitatea. Stilistic, este, poate, cea mai luxuriantă carte a lui Tracy Chevalier: o proză bogată în detalii tactile și cromatice, a cărei transparență și delicatețe sunt admirabil păstrate în traducerea Veronicăi D. Niculescu.
Citeste mai multîn revista Apostrof, nr. 9
Probate în spectacole regizate de Radu Afrim, pentru care unele povestiri din acest volum au fost scrise, dar şi în proiecte care ilustrează un tip de personaj gândit de Dan Coman, textele antologice din Ce preferi? arată un prozator atent la infrarealităţile cotidiene, cu un pronunţat simţ critic, care depăşeşte, prin obiectivitate, pamfletul gratuit.
Citeste mai mult
Gabriela Adameșteanu, Marta Caraion, Radu Ioanid, Bogdan-Alexandru Stănescu și Matei Vișniec, la Festivalul Un Weekend la Est
Gabriela Adameșteanu, Marta Caraion, Radu Ioanid, Bogdan-Alexandru Stănescu și Matei Vișniec sunt invitați la Festivalul Un Weekend à l’Est, ediția a noua, care va avea loc între 18 noiembrie și 1 decembrie, la Paris. Ediția din acest an este dedicată Bucureștiului și propune peste 50 de evenimente: întâlniri literare, dezbateri, expoziții, proiecții de film, concerte și spectacole.
Citeste mai multpe blog.libris.ro
Născute din vinovăție este un inventar al dureroaselor simptome ale sindromului resemnării, dar și al curajului de a pleca și de a te imersa în istoria personală a antecesoarelor biologice, o carte despre o „copilărie la mâna a doua”, despre o nouă piele pe care o dobândești atunci când vorbești o limbă nouă, despre o nouă identitate pe care o capeți și parcă te naști a doua oară, despre căsnicii construite din datorie și lipsite de plăcere, despre femei care au tăcut și tac în continuare și despre fiicele acestor femei – bunici și mame – care aleg să nu mai tacă. Un caleidoscop al trăirilor feminine, intense, revoltate, uneori sufoca(n)te, o cartografie a vinovăției, înțeleasă atât ca vină a celui care în mod rațional și obiectiv ar fi considerat lipsit de culpă, cât și ca rușine moștenită de la o generație la alta.
Citeste mai multîn revista 22
(...) scrierea și publicarea unei cărți, în care reporterul își descrie experiențele după o anumită perioadă (de chiar 16 ani, în cazul vizitării portavionului american cu propulsie nucleară USS Ronald Reagan, unde printre cei 5.000 de marinari a întâlnit și doi americano-români), sunt lăudabile și recuperatorii. Experiențele lui Adelin Petrișor sunt fascinante și ne ajută să înțelegem lumea în care trăim. Și, așa cum a mai dovedit-o, el se pricepe și cu cuvintele, nu numai cu imaginile.
Citeste mai multîn Revista 22
La Polirom, un nou (volum, desigur, de) Robert Service – un alt greucean al istoriografiei dedicate istoriei recente, cu precădere istoriei comunismului – este membru al Academiei Britanice şi al Colegiului St. Antony din Oxford, unde predă istoria Rusiei; de asemenea, este membru al Institutului Hoover de la Universitatea Stanford. A publicat mai multe volume, printre care şi elogiatele Stalin: A Biography, Russia: Experiment with a People, Trotsky: A Biography (Premiul Duff Cooper, 2009) şi Comrades: A History of World Communism. Cartea de la Polirom despre care am adus vorba – o lucrare-trăsnet: Sânge pe zăpadă. Revoluția Rusă. 1914-1924. (...) O notă ultimă: deși se ocupă, fundamental, de chestiuni de acum un secol (și mai bine, chiar!), cartea lui R. Service e, de fapt, pe porțiuni mari, și despre lumea rusă de astăzi.
Citeste mai multîn România literară, nr. 45/2025
Linia Kármán, romanul Andreei Răsuceanu, apărut în 2023, închide trilogia compusă din Vântul, duhul, suflarea (2020) și O formă de viață necunoscută (2022). Autoarea a reușit un tur de forță, legând firele unor narațiuni nu doar în cuprinsul romanelor sale, ci și între un roman și altul, bulversând intenționat diacronia și înlocuind-o adesea cu o geografie a locurilor situate într-o istorie de familie sau, mai precis, de familii. Într-un fel, Andreea Răsuceanu adoptă rolul unui cronicar care explorează ramură cu ramură un arbore genealogic, dar nu al unei familii nobiliare, precum cea a unui Péter Esterházy din Harmonia Caelestis, ci al uneia obișnuite, modeste.
Citeste mai mult