Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
Convorbiri literare, iulie 2024
Linia Kármán e un roman reverberant despre necesitatea recuperării locului, a trecutului, dar mai ales a identității fracturate, inclusiv în contextul emigrației din secolul al XXI-lea. Partea originală a abordării acestei teme, destul de curtate în ultimele decenii, este plasarea temei emigrației în oglindă. (...) Autoarea deține o capacitate uluitoare de a îmbina lumi actuale cu lumi apuse, regimuri politice variate din vremuri diferite, etape temporale diferite din viața aceluiași personaj, redându-le la nivelul narațiunii cu ajutorul suprapunerilor temporale, discontinuității cronologice, retrospectivelor narative, jocului cu perspectivele narative etc.
Citeste mai multîn revista Vatra, iulie 2024
Linia Kármán, probabil cel mai reușit roman al trilogiei, devine un roman cu adevărat mare, și la propriu și la figurat, de neratat, în relație cu primele două. Odată intrați în universul Răsuceanu, cititorii, cu siguranță, vor dori mai mult. Din fericire, au și de unde alege.
Citeste mai multîn România literară, nr. 28
În Dublu autoportret. Memoria unei zile, autorul face un pact al adevărului și nu unul al verosimilității, ca în roman, memorii, jurnal intim, autobiografii. Într-o altă ordine, cartea e o analiză temeinică a unui fenomen atât de controversat, poate cea mai credibilă din câte s-au făcut, autorul exploatând efectul de distanță – au trecut mai bine de treizeci de ani de atunci, nu-i așa? –, dar și calitatea de martor-victimă, fixând în fluxul narațiunii numeroase aserțiuni pe care le documentează în amănunt. Dublu autoportret. Memoria unei zile este un document al memoriei colective, dar și al memoriei lui Varujan Vosganian
Citeste mai multpe catavencii.ro
Incitanta carte a lui Maalouf te face să te întrebi cine ești de fapt și să iei la bani mărunți lucrurile de care aparții și la care nu te-ai gândit până acum. Firește că Identități ucigașe ar trebui citită mai ales de cei care fac parte din această categorie. Nu-i văd însă pe ayatollah-ul iranian Ali Kamenei și pe teoriștii ISIS citind cartea lui Maalouf decât pentru a o pune la index.
Citeste mai multîn Dilema
Metaficțiune poetică, testimoniu psihanalitic și poveste multifațetată despre soarta ingrată a scriitorului de totdeauna, Silex e un roman care ocolește realismul predominant al prozei românești de dată recentă. Cu „cheile” simbolice la vedere, George Cornilă ne pune iarăși în fața farmecului irezistibil al înlănțuirii de povești disparate, în orizontul unui tratament confabulatoriu pe care eroul-narator îl suportă și-l transmite convingător unui cititor deloc mofturos la absența marilor coerențe. Da, e o carte bună întru totul, trebuie spus în final, poate cea mai bună carte de literatură a autorului, de până acum.
Citeste mai multpe romania-actualitati.ro
Cartea lui Marius Turda reprezintă o incursiune de amploare în publicistica românească din prima jumătate a secolului trecut. Dacă am fi vorbit de primele decenii ale acestui secol, căutarea ar fi fost simplificată de existența internetului; dar a căuta astăzi în ziarele, broșurile și cărțile de acum o sută de ani e un travaliu salutar pe care doar unii autori dedicați îl pot face.
Citeste mai multpe alecart.ro
Acoperind aproape un sfert de secol (primele amintiri, aparținându-i lui Paul, sunt din 1983, „Prologul” e plasat în 2008), plimbându-ne din Oravița și Teicova prin lumea literară ieșeană, în fapt, românească (delicios și cât de adevărat surprinsă), prin Bucureștiul învăluit în miros de mititei, loc al unei străluciri ce coexistă cu cea mai cenușie mizerie și mai balcanică lipsă de căpătâi, revenind în locurile copilăriei, acum parcă încremenite în timp și fără niciun viitor, făcând salturi în bulversanta Americă, în lumea de mucava în care visurile se lovesc de o realitate la fel de cruntă și de tăioasă – deși atât de diferită de cea din țară -, Noapte bună, copii! e un adevărat tur de forță narativ, iar tematic amintește (cel puțin parțial) de Zaira lui Cătălin Dorian Florescu, cu toate diferențele temporale legate de perioada comunismului românesc.
Citeste mai multpe ancazaharia.ro
E mult oniric în Cuțitul: reflecții asupra unei tentative de asasinat; atât înainte, cât și după atac. Ziua îl chinuie munca ostenitoare de recuperare, noaptea este chinuit de coșmaruri. Dacă prima parte se numește Îngerul morții din motive evidente, a doua se intitulează Îngerul vieții și înseamnă o recuperare a sinelui, o redobândire a unui optimism ponderat și a unui incredibil entuziasm în fața vieții, demonstrând că fericirea lui și-a familiei chiar a fost o alegere. Făcută cu ajutorul medicilor, a psihologului, a apropiaților binevoitori, dar totuși o alegere care îi permite să își ofere sieși o a doua – binemeritată – șansă.
Citeste mai multîn Suplimentul de cultură, nr. 857
O arhivă de interviuri acordate de celebra poetă, eseistă și publicistă, care, puse între copertele aceluiași volum, concură la realizarea unui portret pe cât de fin, pe atât de exact în detalii. Recomand volumul și pentru că se poate citi fragmentat (un avantaj când ești la malul mării), dar și pentru că interviurile sunt luate de personalități foarte diferite, oameni cu diverse structuri și profiluri culturale, din generații diferite. La final nu te întrebi dacă Ileana Mălăncioiu s-a schimbat – excelent ales titlul volumului – ci cât de diferit ne raportăm la valorile și personalitățile celor din alte generații decât a noastră. De asemenea, în epoca podcasturilor (vorba unui scenograf celebru, al oamenilor care vorbesc singuri la microfon), reîntoarcerea la dialog, la interviul clasic, e mai mult decât o invitație de a reveni la normalitate, e o revenire la normalitate.
Citeste mai multîn Suplimentul de cultură, nr. 857
Doctor în filosofie, autorul de origine spaniolă face o analiză a minciunii, atât din perspectivă istorică (nu întâmplător pe copertă tronează celebrul cal troian), cât și din perspectiva domeniilor vieții sociale. O să rămâneți surprinși cât de vechi sunt tehnicile de manipulare folosite de agențiile de marketing sau de operatorii de vânzări de astăzi, sau de cât de veche este ideea de fals. Paradoxul demersului lui Juan Jacinto Muñoz-Rengel: să spui adevărul despre minciună.
Citeste mai mult