în Suplimentul de cultură, nr. 857
Nu vă lăsați înșelați de titlu, cartea merită citită chiar și la malul mării sau pe un vârf de munte. Un roman și câteva povestiri, cum bine spune și subtitlul volumului, scrieri inedite din tinerețea artistului canadian, în care „geniul visceral al lui Cohen se manifestă în toată splendoarea sa”. Tradus de Radu Pavel Gheo, Un balet de leproși este un dar foarte special pentru fanii lui Cohen și, în același timp, un volum parcă scris special pentru iubitorii de proză scurtă.
Citeste mai multîn Suplimentul de cultură, nr. 857
Un volum pe care-l recomand și pentru că traducerea este realizată de Victor Scoradeț, unul dintre cei mai fini, buni și inteligenți traducători de limbă germană din spațiul românesc. Dar, surprinzător sau nu, recomand Jocul de-a statuia și pentru că are desenele originale, realizate de Grass însuși. O scriere târzie a autorului recompensat cu Premiul Nobel, care și-a câștigat definitiv dreptul la memorie cu Toba de tinichea, o carte care își găsește ușor locul în bagajul de vacanță.
Citeste mai multîn Suplimentul de cultură, nr. 857
Adrian Papahagi, unul dintre cei mai buni (sau mari, cum preferați) exegeți ai operei lui William Shakespeare, a avut ideea de a scrie o serie întreagă de cărți dedicate pieselor marelui Will, o exegeză pe cât de binevenită, pe atât de utilă, atât novicilor, cât și specialiștilor din domeniul artelor teatrale (actori, regizori, teatrologi, critici de teatru etc.). Andrei Pleșu spune despre acest demers că este: „O performanță impozantă, o întreprindere curajoasă, laborioasă”, și nu-l putem contrazice. Medievist de mare forță, cu un doctorat la Sorbona, Adrian Papahagi reușește să-l traducă pe Shakespeare generațiilor de astăzi, rămânându-i fidel până la capăt. Prezentarea contextului istoric, fără de care nu se pot înțelege intrigile și conflictele de putere din piesele marelui Will este realizată cu acribie de Adrian Papahagi, ceea ce recomandă această serie de exegeze și interpretări înainte de orice.
Citeste mai multîn Suplimentul de cultură, nr. 857
Integrala prozei scurte de Samuel Beckett a intrat în 2024 în colecția Top 10+ a Editurii Polirom. Iubitorii lui James Joyce, dar și ai literaturii absurdului n-au cum să rateze acest volum, el vine să întregească firesc un univers livresc unic în istoria literaturii universale.
Citeste mai multîn Suplimentul de cultură, nr. 857
După recentul Regele din Bissap, apărut tot la Editura Polirom, Daniela Ulieriu, ajutată de Raluca Ardeleanu, alocă istoriei lumii un loc în acest volum scris special pentru copii, dar genul literar e schimbat total. De această dată, avem de-a face cu două personaje care se trezesc undeva, în viitor, așadar, o utopie, prin intermediul căreia copiii se vor acomoda cu date istorice, evenimente și personaje mai puțin cunoscute lor. Ilustrațiile realizate de Carmen Parii susțin perfect textul și vor motiva și pe cel mai cârcotaș copil să citească câteva pagini, măcar din curiozitate, căci restul vine de la sine.
Citeste mai multîn Suplimentul de cultură, nr. 857
Am așteptat acest volum, nu doar pentru că e tradus de Ildikó Gábos-Foarță, ci pentru că Regele alb, roman apărut tot la Editura Polirom, dar acum niște ani buni, m-a impresionat foarte mult. De această dată, György Dragomán ne propune proză scurtă și rămâne să stabiliți voi dacă se pot stabili relații între personajele din Regele alb și cele care populează universul ideatic și faptic din Sistemrestart. Un mic pont: spre deosebire de roman (care, de altfel, va fi adaptat scenic la unul dintre cele mai mari și prestigioase teatre din România în stagiunea 2024-2025), în volumul de proză scurtă se îmbină timpurile cu regimurile politice, reale sau imaginate, iar personajele sunt pe cât se poate de comune, ba chiar generice (paznicul, prizonierul).
Citeste mai multÎn Libertatea
Volumul cercetătorului româno-britanic demonstrează că rasismul, antisemitismul, xenofobia și mistica statului etnocratic românesc interbelic nu au fost rezultatul unei contagiuni fascisto-naziste promovate exclusiv de „intelectuali publici” (universitari sau nu din zona filosofiei, etnologiei, sociologiei sau teologiei) ci de aproape toată comunitatea științifică a anilor 1930-1940 (medici, psihologi, economiști, biologi, „igieniști”, experți în antropologie fizică etc). Ei au contribuit – cu cele mai apăsate pretenții „academice” – la construirea unei „biopolitici” pregătite sub Carol al II-lea și traduse în fapte sinistre sub dictatura lui Ion Antonescu. Pe lângă agitațiile „umaniștilor” afiliați Mișcării Legionare, oamenii „științelor exacte” au scris tratate, au înființat comisii și institute de cercetare, au răspândit broșuri de popularizare a eugeniei și au dat cele mai multe argumente „statistice” sau „de laborator”, în ideea ca Statul Român să fie în final doar al românilor „puri”, fără evrei și țigani, fără „degenerați” alcoolici sau purtători de boli venerice, cu o familie țărănească plină de copii sănătoși, procreați după emiterea unui certificat nupțial de „conformitate” rasială.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1214
Marius Turda pune pe tapet secvențe dintr-un trecut nu foarte îndepărtat. În care figuri importante ale culturii și vieții academice și politice românești au călcat strâmb – sau cum să spun? – promovând idei etnice, rasiale, eugenice sau biopolitice. O bibliografie bogată aduce într-o strictă actualitate cărți, articole, studii fel de fel ce au promovat idei și teorii nocive. De luat aminte, oricum. Totul e de citit și, de ce nu, de băgat la cap.
Citeste mai multîn Cațavencii
A.L. o povestește pe Intrusă, iar personajul ei își spune și propria sa poveste, și poveștile celorlalți într-o seducătoare substituire, ca în romanele „în ramă”, ca și cum poveștile din Travesti s-ar contamina de identitatea fluidă a personajelor, în acest fermecător eseu care se citește ca un roman de moravuri, lipsit de prejudecăți.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1214
Cosmin Perța a reușit să construiască o trilogie rotundă, unitară, care le propune celor mici nu doar aventura unor eroi în lupta pentru bine și nici doar o atmosferă de legendă, ci le pune în față o serie de teme de gândire despre lumea din jurul lor, despre înfruntarea eternă și reală dintre bine și rău și formele pe care le îmbracă aceasta, despre ce merită sacrificat pentru lucrurile în care crezi și ființele pe care le iubești.
Citeste mai mult