Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
în revista Viața Românească, nr. 9
De la început se cuvine spus apăsat că avem de-a face cu o carte splendidă per se, dincolo de meritul de a restitui literaturii și culturii române una dintre cele mai stranii, inclasabile, personalități ale sale: Marcel-Marcu Avramescu. Rar se întâlnește o asemenea simbioză între autor și subiect. Și rar o monografie a unui scriitor (deocamdată doar atât!) care să poată fi citită cu aceeași patimă cu care se simte că a fost scrisă. Deși respectând toate chițibușurile unei monografii academice, cu o bibliografie de o sfidătoare voință a exhaustivității, cartea este mult mai mult decât asta: o operație de restauratio in integrum a unei opere-biografii care se vădește un permanent efort de ocultare.
Citeste mai mult
Lansare de carte la Buzău: Ioan Pintea, Proximităţi şi mărturisiri. Jurnal
Joi, 16 octombrie, ora 17.00, la Muzeul Bisericesc Eparhial, Buzău (Aleea Episcopiei, nr. 3), va avea loc lansarea volumului Proximităţi şi mărturisiri. Jurnal de Ioan Pintea, apărut de curând la Editura Polirom.
Citeste mai mult
Lavinia Braniște, invitată la Târgul Internațional de Carte de la Monterrey, Mexic
Lavinia Braniște va participa, la invitația Institutului Cultural Român, la Târgul Internațional de Carte de la Monterrey – FILMTY 2025, ediția 33, desfășurată în perioada 11–19 octombrie 2025, în Mexic. Evenimentele la care scriitoarea va lua parte sunt dedicate romanelor Interior zero/Interior cero și Sonia ridică mâna/Sonia pide la palabra, apărute la editura spaniolă Automática Editorial, în traducerea lui Borja Mozo Martín.
Citeste mai mult
Michel Bussi în dialog cu Radu Paraschivescu la Librăria Humanitas de la Cișmigiu
Miercuri, 22 octombrie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc un dialog între Michel Bussi, unul dintre cei mai citiți autori francezi contemporani, și scriitorul Radu Paraschivescu.
Citeste mai multîn România literară, nr. 43
Apărut oarecum în siajul tumultului de apariții editoriale circumscrise Centenarului Marelui Război, volumul coordonat de Rudolf Gräf și de Daniel Stanciu-Păscărița reunește douăzeci și cinci de studii elaborate de cercetători și istorici din România, Austria, Germania, Serbia și SUA, toate dedicate efectelor multifațetate ale primei conflagrații mondiale asupra grupurilor minoritare germane din România primului deceniu interbelic. De altfel, volumul a apărut inițial în limba germană chiar în anul 2018, anul Centenarului, pentru ca în acest an, grație Editurii Polirom, cititorii din spațiul românesc să poată avea acces la versiunea în limba română a lucrării. Contribuțiile în sine sunt pe cât de diverse, pe atât de captivante nu doar pentru segmentul istoricilor, ci și pentru pasionații de istorie. (…) Un volum binevenit, riguros, care acoperă dimensiuni ale cercetării specifice primei conflagrații prea puțin abordate în istoriografia românească.
Citeste mai multîn România literară, nr. 42
Proza lui Dan Coman din Ce preferi? nu se lasă prinsă în tiparele clasice ale narațiunii cu început, mijloc și sfârșit, ci propune o scriitură fragmentară, în care stările, reflecțiile și momentele de viață decupate capătă valoare în sine. Personajele sunt mai degrabă conștiințe interioare decât actanți ai unor intrigi, iar timpul rămâne fluid, pendulând între amintire, vis și prezent. Această formulă, recognoscibilă și în alte texte douămiiste, devine la Dan Coman un adevărat „jurnal al prezentului”, unul în care realitatea imediată, precaritatea socială și intimitatea confesivă se întrețes cu o poezie discretă. În comparație cu alți prozatori ai generației sale, Dan Coman se distinge prin felul în care banalul și marginalul se transfigurează în literatură fără a-și pierde asprimea, păstrînd mereu un echilibru fragil între autenticitate și lirism.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1276
(…) consider că Piercing este cea mai echilibrată carte a lui Ryu Murakami. (…) Nu vreau să credeți că ar fi o lectură relaxantă, ca la majoritatea cărților și a prozelor scurte pe care le-a scris, Ryu Murakami abordând mai multe tipuri de horror: sexual, psihologic, de situație, violent, de suspans, iar aspectele acestea ar putea fi deranjante. Totuși, vă recomand să citiți Piercing, dacă vreți să vă familiarizați cu o altfel de literatură japoneză, cu un horror bine construit și omenesc și, bineînțeles, dacă vreți să pătrundeți în universul deosebit de brutal al lui Ryu Murakami.
Citeste mai mult
Noutăți editoriale. Colecția Biblioteca Polirom
Editura Polirom își îmbogățește portofoliul toamna aceasta cu noi titluri în colecția „Biblioteca Polirom” (coordonator: Dan Croitoru), care le propune cititorilor români atât volume semnate de scriitori consacrați ai literaturii universale, traduși și citiți în întreaga lume, cât și cărți ale unora dintre cele mai importante voci ale literaturii contemporane.
Citeste mai multpe bookblog.ro
Maryse Condé trage însă un semnal de alarmă, strecurând aproape obsesiv în Evanghelia după Lumea Nouă trimiteri la colonialism și la barbariile care au rezultat din el, neuitând însă să menționeze de mai multe ori și ororile care se petreceau în America de Nord nu mai departe de acum 70-80 de ani (cu fructe ciudate atârnate de ramuri de copac și, nemenționate în carte, dar întrezărite printre rânduri, glugi albe cu funii și torțe în mâini). Îmbrăcând mesajul într-o suită de aventuri demne de un nou Mesia, ce se succed cu o viteză amețitoare – în care eu nu prea am văzut umorul și optimismul pomenite pe Leïla Slimani pe coperta a patra – și care te fac să dai pagină după pagină.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1276
Deși legătura biografică este concretă, Braniște nu mai optează pentru acel narator la persoana I, extrem de personal, și alege să se detașeze puțin (nu atât de mult pe cât am fi tentați să credem), optând pentru o voce obiectivă, dar care tinde mereu să se subiectivizeze, printr-un clasic stil indirect liber care oferă o voce destul de pronunțată Sofiei. (…) Văd, în schimb, miza unui limbaj poetic mai accentuat și conturarea, la nivel formal, a unui stil care-și sabotează observațiile sociologice mai tehnice și mai seci cu construcții de un lirism mai accentuat, care mi se par că îi ies foarte bine lui Braniște. Mai simplu spus, chiar sunt niște pasaje foarte frumoase, realizate fie prin descrierea unor gesturi de afecțiune maternă, respinse de către Robert, fie prin descrierea unor peisaje care devin foarte senzoriale.
Citeste mai mult