pe optmotive.ro, nr. 195
Deși problemele lui Toma Ionescu nu sunt noi, au mai fost tratate, în diferite moduri, în prozele actuale, lui Tudor Ganea i-a reușit ceea ce și-a propus: o poveste credibilă și un personaj ce îți rămâne în minte. Cum? Prin stil, adică prin maniera individuală cu care autorul își marchează personalitatea în text.
Citeste mai multîn România literară, nr. 22/2024
Cercetarea lui Ștefan Lemny nu este o monografie convențională a familiei cărturarului și domnitorului Moldovei. Realizată dintr-o perspectivă complet diferită – aceea a receptării occidentale a operelor celor doi scriitori Cantemir, tatăl Dimitrie și fiul Antioh – și cu o bază documentară mai greu accesibilă pe meleagurile noastre, cartea este diametral opusă, ca discurs, clasicelor tomuri de exaltare a valorilor naționale, de care istoriografia românească s-a umplut în perioada comunistă. Cartea de față este o contribuție solidă și, în esența ei, incontestabilă la cunoașterea a ceea ce Occidentul a știut despre cultura română în trecut. Pe această cale, ea este și o indispensabilă radiografie a legăturilor culturii române cu Occidentul, din punctul de vedere al acestuia din urmă. Inutil să adaug că o asemenea radiografie se cădea demult făcută și se cere astăzi extinsă și asupra altor cazuri. Prefața pe care marele istoric francez Emmanuel Le Roy Ladurie o oferă cărții lui Ștefan Lemny demonstrează, o dată în plus, cât de false sunt prejudecățile noastre legate de permeabilitatea Europei la realizările spiritului românesc.
Citeste mai multMihai Buzea în dialog cu Radu Vancu pornind de la romanul Tarot
Vineri, 19 iulie, ora 18.00, la Librăria Humanitas „Constantin Noica” Sibiu (Nicolae Bălcescu 16), Mihai Buzea va intra în dialog cu Radu Vancu, pornind de la romanul Tarot, publicat în colecția Ego. Proză a Editurii Polirom. Evenimentul se va încheia cu o sesiune de autografe. Despre carte Într-un apartament din Bruxelles, bărbații stau pe balcon la un pahar, femeile discută în bucătărie și copiii se joacă − un cadru casnic cât se poate de banal. Se pare totuși că Mircea are o relație nesănătoasă cu băutura, iar Mihai, un fost alcoolic ieșit la liman, primește sarcina de a-l face din nou bine. Motivat inițial de bani, el concepe un plan de bătaie, care va depăși repede simplele plimbări și exerciții fizice și va ținti spre cauza profundă a problemei. Mihai vorbește mult, dar știe și să tacă și se mândrește cu faptul că este un observator atent și nu uită nimic.
Citeste mai multnr. 1155, 28 aprilie 2023
Viața e a mea este debutul în proză al Emiliei Faur, un roman polițist cu tentă de noir. Prezintă viața Angelei Pop, o tânără mamă și artist-performer în căutarea relansării carierei după concediul de maternitate. (…) Desigur, romanul nu se reduce la viața Angelei, în el sunt atinse multe subiecte sensibile (pe lângă lipsa siguranței financiare și sănătatea mintală, despre care am vorbit), cum ar fi proxenetismul și prostituția, atomizarea ca efect al rețelelor sociale, violența la adresa femeilor, pe care Emilia Faur le-a țesut în însăși tema performance-ului Angelei, dovedind încă o dată că adevărul se enunță mai puternic încadrat în artificiul artistic.
Citeste mai multpe cartifilmepasiuni.ro
Azilul meu este genul de carte greu de lăsat din mână. Nu numai că te poartă într-unul dintre cele mai fascinante (dar și aride) locuri – deșertul Sahara – dar are și tensiunea unui thriller la care se adaugă o poveste de dragoste între lumi și reflecţii metafizice. Așa cum demonstra într-un alt roman aparut recent Şapte virtuţi deșarte și o păcătoasă moarte, Alexandru Lamba știe cum să deruleze o poveste care să te acapareze, cursivă, alternând tensiunea cu pasajele descriptive ce permit infiltrarea stranietăţii unui peisaj.
Citeste mai multCâștigătorul Concursului de Debut al Editurii Polirom, la secțiunea Proză, ediția 2024
Polirom anunță câștigătorul Concursului de Debut al editurii, la secțiunea Proză, ediția 2024: Florin Duțu, Chiorpangiu. „Chiorpangiu te poartă cu o nostalgie ușor veselă prin stațiile amintirilor țesute blând în păienjenișul străzilor Brăilei. Ai să afli cum se închide clanța Fierăriei, cu cine coresponda Fănică, cum a ajuns Aurel să colecționeze scrumiere și, mai ales, de ce doar Tanța poate să vadă unele pisici negre.” Florin Duțu
Citeste mai multîn revista Familia
Mai puțin decât dragostea înseamnă un roman solid, de construcție (aparent) clasică, sanctuar al poveștilor (nu neapărat erotice) istorisite în ceasuri de răgaz. (…) Mai puțin decât dragostea este (și) o carte a femeilor, a capacității lor de a îndura și proteja viața și, în cele din urmă, de a modifica, salutar, istoria și societatea. Pentru că femeile dezamăgesc mai puțin în romanul acesta unde comparativul din titlu-și are rostul lui și unde complicitatea, duplicitatea, obscenitatea se arată hiperrealist în toată splendoarea lor neagră.
Citeste mai multMihai Demetriade, Țara unui singur om. Lansare de carte la Librăria Humanitas de la Cișmigiu
Luni, 8 iulie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Regina Elisabeta 38), va avea loc lansarea volumului Țara unui singur om. O microistorie a represiunii din anii 1970-1980 de Mihai Demetriade, apărut de curând la Editura Polirom. Invitați, alături de autor: Raluca Alexandrescu Armand Goșu Liviu Pleșa Moderează: Magda Grădinaru Evenimentul se va încheia cu o sesiune de autografe.
Citeste mai multîn revista Vatra, nr. 3-4
Trecerea la roman a Simonei Goșu este, fără îndoială, o reușită, cu toate că, nu de puține ori, lasă impresia că e încă tributară prozei scurte, în sensul excelării pe fragment și mai ales pe dialog, cu o tendință de a supratura epicul. Dar nu performanțele tehnice sunt miza romanului, ci povestea Stelei – o menajeră aproape feministă, o femeie pe care rolul în care au distribuit-o familia și societatea nu o satisface, dar nici nu reușește să găsească soluții pentru a ieși din impas.
Citeste mai multîn revista 22
Cu o precizie uneori balzaciană, Jonathan Coe descrie interioare de case, dar şi gesturi pentru care un public tânăr din zilele noastre nu ar avea neapărat răbdare. Dar este modul tipic englezesc de a concepe o naraţiune, tribut – poate inconştient – al scriitorului faţă de clasicii prozei englezeşti. Pentru cei obişnuiţi cu marea literatură universală, nu doar englezească, aceste descrieri minuţioase contribuie la o materie epică solidă şi la o apropiere a cititorului faţă de personaje.
Citeste mai mult