Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
pe alecart.ro, 7 mai 2023
Cartea prezintă toate greșelile noastre ca umanitate, arătând că ne îndreptăm în mod inevitabil spre un viitor sumbru, dar nu o face pentru a-şi întrista cititorii sau pentru a provoca vreo emoție negativă. Mesajul e să nu fim indiferenți la ce vedem în jurul nostru, deoarece indiferența i-a transformat pe oamenii din carte în păpușile Lorzilor Ceții, iar lipsa de interes a zeilor oceanului a permis ca tot gunoiul oamenilor să intre în apă. Nu este vina noastră pentru toate dezastrele create de semeni, dar va fi vina noastră dacă nu acționăm.
Citeste mai multpe blog.libris.ro, 26 aprilie 2023
Despre asta e cartea mea într-un fel, despre o lume care se destramă din direcții pe care nu vrem să le luăm în seamă pentru că totul pare atât de ieftin, părem să distrugem treptat locul ăsta în care trăim pentru bani, e atât de… nu știu, jalnic. Valorile noastre ca popor cam astea sunt: o casă, o limuzină, siguranța zilei de mâine, siguranța copiilor care se nasc într-o lume pe care noi înșine părem să ne străduim să o distrugem. Nu e numai un roman despre corporatiști, pegra asta a parvenitismului pare să se întindă peste tot, oriunde ne uităm fiecare vrea să o ducă mai bine și pentru asta renunță la morală, orice o mai însemna azi cuvântul ăsta.
Citeste mai multpe blog.libris.ro, 18 aprilie 2023
Va triumfa optimismul romantic, dat fiind că el e fundamentat în cele două nevoi complementare care nu par să se epuizeze? Natura umană se va ridica deasupra istoriei sau tocmai istoria cu progresele ei galopante și destabilizante va învinge în cele din urmă protagoniștii? Vă rămâne să descoperiți în acest superb roman social și de dragoste semnat de Serge Joncour, care poartă numele de Natură umană.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1154, aprilie 2023
Printr-un demers deopotrivă arheologic și comparatist, Bogdan Suceavă reușește mult mai mult decât să reconstituie „universul de idei inspirate din matematică și, eventual, din filozofia științei” al lui Ion Barbu. Literatura – în speță poezia – barbiană este repoziționată într-un cadru epistemologic, modificând perspectiva asupra modernismului. Autorul „mondializează” gândirea lui Ion Barbu/Dan Barbilian, introducând-o, ambițios, în dezbaterea științifică internațională. În ce măsură schimbarea de paradigmă propusă aici va trece granițele și îi va stimula măcar pe olimpicii noștri la matematică să vadă cu alți ochi o poezie reputată ca „dificilă” rămâne de văzut. Ceea ce pot să spun deocamdată, fără teama de a greși, e că exegeza barbiană „se căftănește”, ridicată la puterea științei exacte, într-o carte admirabilă cu rol de game changer.
Citeste mai multîn Cațavencii, 14 aprilie 2023
Narațiunea avansează calm, în mari capitole, într-un seducător contrast cu galopul evenimentelor. Paginile în care Hasdeu se autoanalizează – vorba vine! – sunt de-a dreptul palpitante, iar chinurile morale prin care trece retrospectiv examinându-și păcatele casnice și greșeala de a-și fi suprasolicitat intelectual fiica sunt de o sfâșietoare autenticitate. Povestirea realistă are periodic irizații fantastice, stârnite de „duhurile” care-l bântuie pe Hașdeu la bătrânețe. Artistic, această biografie romanțată a lui Hasdeu e o mare izbândă – poate cea mai mare! – a romancierului George Cornilă. Iar interpretarea pe care Cornilă o dă personajului său e – n-am alt cuvânt – o contribuție esențială la mai buna înțelegere a acestui bizar erou civilizator al României în curs de întregire.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1154, aprilie 2023
Samson, personajul lui Cosmin Perța din microromanul Ca să nu se aleagă praful de toate, demonstrează cum aparențele nu arată niciodată ce se întâmplă în interior. Samson e victima unei societăți murdare, corupte, în care ipocrizia și ilegalitatea se ascund în spatele fiecărui club. Înconjurat de violența care se vrea într-o oarecare măsură eliberatoare a anilor ‘90, trebuie să supaviețuiască, să-și găsească un scop. De la bătăile din bar, la demascarea unor proxeneți, lui Samson i se conturează imaginea unui semizeu, un Ahile contemporan. (…) Samson e un personaj care, în ciuda fizicului său, caută liniștea într-o lume zgomotoasă. Un Sisif modern, așa cum spune și Victor Cobuz pe coperta a patra.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1153, aprilie 2023
Dicționarul romanului central-european din secolul XX demonstrează că literatura română poate fi discutată dincolo de condiționările sale naționale și că scriitorii români se înscriu într-o rețea literară transnațională, în care au multe de oferit, mai ales unui public străin de limba și de spațiul cultural din care provin acești autori. Fără doar și poate, DRCE este o bornă în dezvoltarea comparatismului autohton și un instrument de neocolit în studiul literaturii române ca literatură mondială. Mai mult decât atât, plusez și afirm, fără să ezit, că, dacă dicționarul va avea șansa de a fi tradus, citit și analizat corespunzător, se va impune ca un reper în cercetarea internațională a Europei Centrale și a literaturii scrise aici.
Citeste mai multpe alecart.ro, 11 aprilie 2023
Amestec de violență incontrolabilă, luciditate și solitudine, romanul lui Perța reușește să cuprindă în esența lui o imagine clară, necruțătoare a ceea ce înseamnă singurătatea individuală, dar și cea colectivă, a modului în care răul se infiltrează pretutindeni și ucide tot ceea ce este uman și frumos, lăsând doar praful gri, înăbușitor să se aștearnă asupra amintirilor noastre, acoperind totul cu un strat necruțător de violență. Singurul care rămâne este ecoul stins al scâncetului, speranța și promisiunea unui viitor mai bun, mai curat și ocrotit de răutatea lumii.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1153, aprilie 2023
Dicționarul romanului central-european din secolul XX coordonat de Adriana Babeți nu e o lucrare care să fie citită doar de la un capăt la altul. Sunt nenumărate căile de acces, interese oricât de diferite își vor afla aici răspunsuri sau direcții noi de investigare. Nu am făcut decât să apăs asupra câtorva provocări, extrem de puține față de câte sunt posibile la o lectură atentă. Fișele propriu-zise ale romanelor sunt realizate de cercetători și critici de prim-plan, de la Jacques Le Rider, Mircea Martin, Livius Ciocârlie, Corin Braga, Ruxandra Cesereanu, Ioana Pârvulescu, Libuše Valentova, Ion Simuț, la Antonio Patraș, Mihalea Ursa, Oana Fotache, Cosmin Ciotloș, Grațiela Benga (aleg la întâmplare). Analizele sunt nu doar descriptive, ci, cel mai adesea, problematizează, plasează în context, compară. (…) Așa cum e, el ar trebui să stârnească nu numai curiozitate, ci mai ales deplasări metodologice în domeniul studiilor umaniste de la noi.
Citeste mai multpe lapunkt.ro, aprilie 2023
Carnetele sunt extraordinarul jurnal de idei ţinut de Camus cu acea rigurozitate visătoare care i-a definit spiritul creator. În paginile lor intimitatea camusiană se înfăţişează în întreaga ei subtilitate. De la însemnările în care se prefigurează textele operei până la notaţiile diaristice, ceea ce există devine scris, iar în acest scris vocea lui Camus se distinge cu acel timbru al autenticităţii netrucate ce l-a urmărit până la moarte, ca o pecete a destinului.
Citeste mai mult