Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
în revista 22, octombrie 2023
În literatura franceză contemporană, doar reputata scriitoarea Sylvie Germain a mai avut, tot într-o trilogie (Le livre des nuits, Nuit d’Ambre şi Jours de colère), această percepţie asupra lumii şi a omului ca pe o scenă imensă, dominată de catastrofe, unele de inspiraţie biblică, de dinainte de Hristos, şi cărora personajele trebuie să le facă faţă (…) Originalitatea şi valoarea prozei Andreei Răsuceanu constau în amestecul bine stăpânit de realism şi mitic, în imaginaţia cu care (re)creează lumi trecute, în importanţa pe care o conferă spaţiului locuit, în însufleţirea acestuia şi relaţia lui cu condiţia umană, tragică.
Citeste mai multîn Frankfurter Allgemeine Zeitung
Construcția ridicată de memoria autoarei conturează harta istorică a României și privește cu un anume pesimism cultural tinerii de succes din clasa mijlocie, oportunismul, promisiunile lui McDonald vecin cu KFC. Toate acestea sunt descrise cu o extremă naturalețe, într-o proză minunată și echilibrată. Stilul ei narativ prilejuiește mereu momente deosebite, încetinește din când în când acțiunea și creează imagini și motive memorabile: de exemplu căutarea fericirii ca aruncarea strâmbă a unei monede în Fontana di Trevi. Nu este o lectură ușoară. Dar e literatură europeană mare, făcută de o autoare cu adevărat europeană.
Citeste mai multpe Romania-actualitati.ro
Eseul lui Amin Maalouf este o meditație pe tema identității, căreia autorul încearcă să îi ofere un rol explicativ major în evoluția lumii. Pe parcursul demonstrației sale, el combate teoria - pe care o prezintă ca „foarte răspândită în Occident” - conform căreia fundamentalismul ar fi reprezentativ pentru islam. Dimpotrivă, spune Maalouf, creștinismul a avut perioade mult mai întinse de intoleranță, timp în care islamul a fost deschis față de alte culturi și populații. Da, astăzi creștinismul este cel ce pare mai compatibil cu democrația, dar acest fapt nu înseamnă că islamul e incompatibil cu ea. Ce e specific zilelor noastre, susține autorul, este occidentalizarea modernizării, precum și globalizarea acestei modernizări.
Citeste mai multpe scena9.ro
Restaurarea ideologiilor de dreapta, a ortodoxismului și a iliberalismului, dublată de un anticomunism radical, a împânzit anii ’90 și începuturile noului mileniu. Adevărul este că puține perioade ale istoriei noastre au fost mai confuze decât tranziția spre capitalism, marcată de conspirații, senzaționalisme și fenomene religioase alternative. Numai o narațiune la fel de tentaculară și postmodernă ca realitatea de pe teren mai putea surprinde acest fundal. Bogdan Suceavă o face cu brio în Venea din timpul diez, istorisirea unui conflict între două secte religioase cu apucături naționaliste, grupul „Vestea Domnului” și Ștefăniștii. Romanul lui Suceavă captează energia haotică ce alimentează încă viața publică de după Revoluție.
Citeste mai multpe Facebook, 18 septembrie 2023
Am citit fermecat prima carte a lui Andrei Oişteanu, „Grădina de dincolo”, apăruta miraculos la Editura Dacia, din Cluj, în 1980. Ne-am văzut şi revăzut după 1990 la Bucureşti şi la New York. Este un neobosit intelectual public şi un autentic cărturar. Un erudit din familia spirituală care îi include pe Gaster, Şăineanu, Mircea Elliade, Harry Brauner, Culianu, Patapievici. A clădit şi clădeşte cu o pasiune de îndrăgostit. Cunoaşte cărările secrete care ne îndreaptă spre revelaţie. Într-un moment când s-au născocit şi propagat aiuritoare mizerii împotriva mea, a spus limpede şi categoric ceea ce era de spus. A ajuns la 75 de ani, îi doresc din tot sufletul să ajungă cel puţin centenar. Tinereţea nu se judecă prin calendar, ci prin spirit, prin tăria de caracter. La Mulţi Ani, drag şi bun prieten!
Citeste mai multîn Orizont , nr. 8/2023
„Concluzia shakespearologului clujean despre Furtuna poate fi extrapolată la întreaga operă a dramaturgului englez: geniul Bardului este suficient de vast pentru a crea un text elastic, care să reziste la excese de lectură și receptare.” (Dana Percec, Orizont 8/2023).
Citeste mai multîn România literară, nr. 38/2023
„Și acest volum, al șaptelea din seria interpretărilor oferite de autor operei lui Shakespeare, este bogat, semnificativ, și mai ales palpitant la lectură. În acest sens, prefer decis textele din această serie... oricărui roman polițist.”
Citeste mai multpe alecart.ro, 4 iunie 2023
Ca să nu se aleagă praful de toate e mai mult decât o poveste violentă sau despre violență, mai mult decât o bucată de viață prinsă într-un roman. Nu este doar „o vedere” de prin ’91, cu blocuri cenușii și oameni cu zâmbete largi. E o mărturie a destinului brutal al unei generații, croit stângaci din cioburi, așchii, fier-beton, iluzii și nuanțe de roșu aprins, reflectând România unui deceniu întunecat – o lume fără ambiție, doar impregnată de promisiuni sclipicioase, o perioadă de tranziție mizeră, în care pare că nimic nu se schimbă, iar mult așteptatul „mai bine” ascunde doar un stand-by din ce în ce mai frustrant și mai chinuitor.
Citeste mai multRealitatea evreiască
A apărut recent, tradusă din germană, cartea intitulată „Înăuntrul minţii antisemite: Limbajul urii faţă de evrei în Germania contemporană”. Lucrarea e semnată de Monika Schwarz-Friesel şi Jehuda Reinharz. Ce mi se pare surprinzător este faptul că, analizând zeci de mii de mesaje, scrisori sau e-mailuri, reprezentând o corespondenţă recentă, post-2002, autorii observă teme ale discursului antisemit din Evul Mediu. Limbajul este reactivat, iar concluzia şocantă a cărţii este că majoritatea corespondenţilor, peste 70%, sunt public în general educat şi foarte educat. Nu public de extremă dreaptă, acesta constituind un procent foarte mic, de 7%. Este o lucrare reper. Aş pune-o pe acelaşi raft cu lucrărule clasice scrise de Andrei Oişteanu şi de Carol Iancu, respectiv „Imaginea evreului în cultura română” şi „Miturile fondatoare ale antisemitismului”.
Citeste mai multpe alecart.ro, 7 mai 2023
E o poveste despre prietenia între persoane cu firi diferite, iar mesajul transmis este că trebuie să protejăm mediul înconjurător, să facem o lume mai bună și mai „naturală“, în care poluarea să fie redusă, astfel încât speciile să nu mai dispară din cauza neglijenței noastre și viața să poată continua. Căci planeta poate supraviețui fără oameni, însă noi, oamenii, nu putem supraviețui dacă ne distrugem singuri casa.
Citeste mai mult