Traducere de Giuliano Sfichi
Versiunea europeană şi cea arabă ale cruciadelor nu prea au multe în comun. Pentru arabi, secolele XII-XIII au fost o perioadă de eforturi susţinute pentru a respinge invazia brutală şi distructivă a unor hoarde barbare. În timpul domniei lui Saladin, o armată musulmană de nestăvilit, inspirată de profeţi şi de poeţi, a reuşit să distrugă cele mai puternice regate cruciate. Amintirea acestei mari şi durabile victorii câştigate de o societate noneuropeană împotriva Occidentului este încă vie în mintea a milioane de arabi. Pornind de la mărturiile istoricilor şi cronicarilor arabi din epocă, Amin Maalouf povesteşte pe înţelesul tuturor istoria cruciadelor aşa cum le-a văzut, le-a trăit şi le-a relatat „cealaltă tabără”. El construieşte „un roman adevărat” al cruciadelor şi zugrăveşte un portret plin de culoare al unei societăţi sfâşiate de conflicte interne şi zguduite de întâlnirea traumatizantă cu o cultură străină, într-un volum ce cuprinde mai bine de două sute de ani de istorie care au modelat deopotrivă Occidentul şi lumea arabă, influenţându-le până astăzi raporturile.
Romancier prolific, tradus în peste douăzeci de limbi, Amin Maalouf (n. 1949, Beirut) a debutat în 1983 cu eseul istoric Les Croisades vues par les arabes. I-au urmat curând romanele Léon l’Africain (1986), Samarcande (1988), pentru care i se decernează Prix des Maisons de la Presse, Les Jardins de lumière (1991), Le Premier siècle après Béatrice (1992), Le Rocher de Tanios (1993), distins cu prestigiosul Premiu Goncourt, Les Échelles du Levant (1996) şi Le Périple de Baldassare (2000), pentru care i-a fost acordat Premiul Jacques Audiberti d’Antibes. A publicat, de asemenea, mai multe volume de eseuri, printre care şi Le Naufrage des civilisations (2019). În 2011 a devenit membru al Academiei Franceze. La Editura Polirom au apărut volumele (unele în mai multe ediţii): Stânca lui Tanios, Primul secol după Béatrice, Grădinile luminii, Leon Africanul, Scările Levantului, Samarkand, Periplul lui Baldassare, Naufragiul civilizaţiilor şi Identităţi ucigaşe.
