Dora Pavel revine cu un nou roman psihologic, Crush, de factură „neuro-gotică”, în care fantasmele unor singurătăți devoratoare alternează cu cele ale unui erotism intens, obsesiv, mereu eșuat. Un roman al blocajului existențial. Un roman ai cărui protagoniști sunt condamnați definitiv la singurătate. O singurătate care zvâcnește disperat să iasă din ea însăși. Pulsiunile pe care le-a stârnit în cei trei bărbați feminitatea Torei Cadis – pictoriță devenită ulterior dansatoare la bară – răbufnesc diferit, dar la fel de răvășitor, în tot atâtea episoade de dragoste ratate. Deși destinele se intersectează, încercările de ieșire din autoizolare nu sunt decât transgresiuni identitare, care au drept consecință un obsesiv crush. Fie că este vorba despre mărturisirile descoperite în jurnalul unui student la arhitectură, Zeno, în urma morții sale violente, fie despre fantasmele adolescentine, asociate puseurilor de panică, de trufie și narcisism ale fratelui său mai mic, Robert, naratorul romanului, fie despre trăirile coșmarești ale lui Sandini, posesorul unei inimi „impostoare”, pentru toți evadarea din propriul ego prin erotism pare imposibilă, chiar strivitoare uneori. Adăugând la toate acestea ideea profanării morții înseși, romanul capătă treptat accente acutizate de thriller.
Dora PAVEL s-a dedicat, de două decenii încoace, în exclusivitate romanului, scriind thrillere psihologice de factură gotică. Cele șase romane de ficțiune de până acum au fost publicate la Polirom: Agata murind (2003; ediția a II-a, 2004; ediția a III-a, 2014; tradus în spaniolă, Madrid, Crealite, 2013); Captivul (2006; ediția a II-a, 2017); Pudră (2010); Do Not Cross (2013; tradus în spaniolă, Madrid, Dos Bigotes, 2018; în versiune franceză, Paris, Marie Barbier Éditions, 2024); Bastian (2020) și Crush (2022). Pentru primul roman, Agata murind, a fost distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România (2003), celelalte romane fiind premiate de Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor. A mai publicat cinci volume de versuri, două culegeri de proză scurtă, precum și trei cărți de interviuri cu scriitori români, realizate inițial radiofonic. A colaborat la editarea a două lucrări de referință: Biblia de la Blaj a lui Samuil Micu (1795), tipărită la Vatican în 2000, și antologia {coala Ardeleană, vol. I-IV (2018; reeditată în 2024).
