Roman nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor din România, ediția 2021
Sîntem în 1941. În discursul ţinut în faţa conducerii Partidului Nazist, Hitler promitea că va face din Europa Răsăriteană o „Grădină a Paradisului”. Primul pas în îndeplinirea promisiunii Führerului este curăţarea Grădinii de impurităţile care parazitează şi golesc de energie şi idealuri popoarele – intelectuali, ofiţeri şi, în primul rînd, evrei. Detaşat peste noapte la Iaşi, într-o nouă unitate ultrasecretă numită Eşalonul Operativ, Neculai Crăciun, un personaj „fără vîrstă, întunecat şi ciupit de vărsat”, urmează să îndeplinească o nouă misiune criminală împreună cu Werner Klotz, un ofiţer german din detaşamentele de exterminare, şi Nicu Pălănceanu, un jurnalist legionar ce şi-a trădat mentorul, căpitanul Furtună. Misiunea celor trei se va desfăşura în patriarhalul orăşel de munte Piatra Neamţ, unde, pentru ca România să se alinieze forţelor progresului, Werner Klotz consideră că este necesară o nouă „Noapte de cristal”.
Eugen URICARU s-a născut în 1946 la Buhuși. Debutează în revista Ateneu, în 1965. Fondează în 1968, împreună cu Marian Papahagi, revista Echinox. Între 1971 și 1989 este redactor la revista Steaua. Din 1990 este redactor-șef adjunct la Luceafărul (seria Laurențiu Ulici) și consilier cultural în MAE la Atena și Roma. Din 1995 este secretar, apoi vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor, iar între 2001 și 2005 președintele acesteia. În prezent este președintele COPYRO. A fondat revista de studii Punctul Critic. În 2002 a înființat Festivalul Internațional „Zile și nopți de literatură”, Neptun. Este autorul a 19 volume de proză, printre care Supunerea (2006), Cît ar cîntări un înger (2008), Plan de rezervă (2011), Beniamin (2014), apărute la Editura Cartea Românească, și Permafrost (2017) și Grădina Paradisului (2020), apărute la Editura Polirom. A scris două scenarii de film (Rug și flacără – Marele Premiu la Santarém; Stare de fapt – Marele Premiu la San Marino). A tradus din Italo Calvino, Curzio Malaparte, Aleksandr Soljenițîn. A primit de două ori Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor și de două ori Premiul pentru roman „Ion Creangă” al Academiei Române. Laureat al Premiului Național pentru proză „Ion Creangă”. Romanele sale au fost traduse în Franța, Germania, Ungaria, Serbia, Macedonia, China, Vietnam, Italia, Rusia.
