Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
- ISBN
- 978-973-46-0888-1
- An apariție
- 2008
- Lună apariție
- 4
- Număr pagini
- 456
- Tip ediție
- cartonată
- Format
- 130x200
- Colecție
- FICTION LTD
- Domenii
Prefata de Mircea Cartarescu
Postfata de Martin Adams Mooreville
Editia a III‑a
„Femeia in rosu este considerata o carte de virf a valului celui mai recent de literatura romana, un roman postmodern. Un etalon al romanului romanesc.” (Ion Bogdan Lefter)
„Femeia in rosu este considerata o carte de virf a valului celui mai recent de literatura romana, un roman postmodern. Un etalon al romanului romanesc.” (Ion Bogdan Lefter)
„Femeia in rosu, demonstratie teoretica si practica de virtuozitate, este o etalare de forta exact in momentul in care viata se pregateste sa-si ia revansa asupra artificialului, adica atunci cind memoriile, autofictiunea, jurnalele si dezlantuirile amoroase dadeau sa ecluzeze manierata, stilata, rafinata «doamna» optzecista.” (Simona Sora)
„E o carte‑puzzle, multietajata, minutios imbricata, in care alterneaza registre si tonuri narative de o neobisnuita bogatie si in care «peticele» intertextuale realizeaza un colaj in care nuantele diverselor epoci colizioneaza intr‑un haos ordonat. Nu forma cartii este insa lucrul cel mai important in cazul Femeii in rosu, ci filosofia ei. Trei teoreticieni literari pornesc in cautarea locus‑ului estetic ce a parut, vreme de o suta de ani, cel mai putin adecvat pentru ancorarea unei opere «serioase», cel mai demn de o evitare dispretuitoare: senzationalul.” (Mircea Cartarescu)
- An apariție
- 2008
- Lună apariție
- 4
- Număr pagini
- 456
- Tip ediție
- cartonată
- Format
- 130x200
Fără comentarii
Despre autori
Adriana Babeți (autor)
Adriana Babeți predă literatură comparată la Universitatea de Vest din Timișoara și este profesor asociat la Universitatea din București. Redactor la revista Orizont din Timișoara. Împreună cu Delia Șepețean-Vasiliu a îngrijit (selecție de texte, traducere, aparat critic, prefață) volumele Pentru o teorie a textului. Antologie „Tel Quel” (1980) și Roland Barthes – Romanul scriiturii (1987). A coordonat, împreună cu Cornel Ungureanu, antologiile Europa Centrală. Nevroze, dileme, utopii (Polirom, 1997) și Europa Centrală. Memorie, paradis, apocalipsă (Polirom, 1998). S-a ocupat de asemenea de traducerea și selecția antologiei Barbey d’Aurevilly, Dandysmul (Polirom, ed. I, 1995; ed. a II-a revăzută și adăugită, 2013). A publicat volumele: Femeia în roșu (împreună cu Mircea Mihăieș și Mircea Nedelciu, 1990, 1997, 1998; Polirom, 2003, 2008, 2011; Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru roman), Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir, strategii de lectură (1997; Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru critică și istorie literară), Dilemele Europei Centrale (1998), Arahne și pânza (2002), Dandysmul. O istorie (Polirom, 2004; Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru critică și istorie literară, Premiul Asociației de Literatură Comparată și Generală din România), Ultimul sufleu la Paris. 69 de rețete culinare (Polirom, 2006), Le Banat: Un Eldorado aux confins (coord., Cultures d’Europe Centrale, CIRCE, Université de Paris IV – Sorbonne, 2007), Prozac. 101 pastile pentru bucurie (Polirom, 2009), Amazoanele. O poveste (Polirom, 2013; Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru eseu, critică și istorie literară; Premiul „Cartea anului 2013” acordat de revista România literară; Premiul revistei Observator cultural, secțiunea „Critică literară/Istorie literară/Teorie literară”; Premiul „Cea mai bună carte a anului”, secțiunea Nonficțiune, în cadrul Galei Industriei de Carte din România, ediția 2014), Prozac 2. 90 de pastile împotriva tristeții (2014). În 2017 Adriana Babeți a primit Marele Premiu al Asociației de Literatură Comparată și Generală din România pentru întreaga activitate și pentru cel mai bun studiu de comparatistică din ultimii 20 de ani. Are Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler (2010) și este Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres (2022).
Mircea Mihăieș (autor)
Mircea MIHĂIEŞ (n. 1 ianuarie 1954) este profesor emerit al Universităţii de Vest din Timişoara. Între 2005 şi 2012 a fost vicepreşedinte al Institutului Cultural Român. Redactor-şef al revistei Orizont. Volume publicate: De veghe în oglindă (1989), Cartea eşecurilor. Eseu despre rescriere (1990), Femeia în roşu (1990, în colaborare cu Adriana Babeţi şi Mircea Nedelciu), Cărţile crude. Jurnalul intim şi sinuciderea (1995), Victorian Fiction (1998), Masca de fiere (2000), Atlanticul imaginar (2002), Scutul lui Perseu (2003), Viaţa, patimile şi cântecele lui Leonard Cohen (2005), Metafizica detectivului Marlowe (2008, tradus în Statele Unite în 2014), Despre doliu. Un an din viaţa lui Leon W. (2009), Ultimul Judt (2011), Ce rămâne. William Faulkner şi misterele ţinutului Yoknapatawpha (2012), Istoria lui Corto Maltese, pirat, anarhist şi visător (2014), Ulysses, 732. Romanul romanului (2016), Şapte zile, plus una. Mircea Mihăieş în dialog cu Ilie Stepan (2018), O noapte cu Molly Bloom. Romanul unei femei (2019), Finnegans Wake, 628. Romanul întunericului (2021). A primit de zece ori Premiul Uniunii Scriitorilor din România. Laureat al Premiului „Titu Maiorescu” al Academiei Române. A publicat şase volume în colaborare cu Vladimir Tismăneanu. Lucrează la un studiu psihobiografic intitulat Cele patru sinucideri ale Virginiei Woolf.
Mircea Nedelciu (autor)
Mircea Nedelciu s‑a nascut la 12 noiembrie 1950, in comuna Fundulea, judetul Calarasi. Absolvent al Facultatii de Filologie, sectia romana‑franceza (Bucuresti, 1973). Pina in 1989, ghid turistic ONT, profesor suplinitor (un trimestru la Sinaia, vreo doua si ceva prin judetul de bastina), in fine, vinzator la libraria Editurii Cartea Romaneasca. Dupa 1989, secretar, vreme de un an de zile, al Uniunii Scriitorilor, apoi manager al firmei Euromedia (specializata in importul si distributia de carte) si initiator al ASPRO (Asociatia Scriitorilor Profesionisti din Romania) – in 1994. Cap de serie al antologiei Desant ’83, alcatuita de prof. Ovid S. Crohmalniceanu, veritabil manifest al prozatorilor din generatia 80. Volume publicate: Aventuri intr‑o curte interioara (proza scurta, 1979; Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor), Efectul de ecou controlat (proza scurta, 1981), Amendament la instinctul proprietatii (proza scurta, 1983; Premiul Uniunii Scriitorilor), Zmeura de cimpie („roman impotriva memoriei”, 1984), Tratament fabulatoriu (roman, 1986; ed. a II‑a, 1996, in „Biblioteca A”), {i ieri va fi o zi (proza scurta, 1989). In pregatire, Zodia scafandrului si Est‑Invest („un roman ca un joc, un joc de societate ca un roman”, structura de tip Monopoly adaptata societatii capitaliste romanesti in curs de constituire). Pina la aceasta ultima fraza, schita biobibliografica a fost redactata de autorul insusi, in 1997. In 1998 apare Povestea povestilor generatiei 80. La 12 iulie 1999 Mircea Nedelciu inceteaza din viata. Ii este tiparit postum, ramas neincheiat, romanul Zodia scafandrului (2000). Familia si prietenii organizeaza fundatia „Mircea Nedelciu”, iar scoala generala din localitatea Fundulea ii poarta, din noiembrie 2002, numele.
Recomandări
Ultimele produse in stoc
Ultimele produse in stoc
Tap to zoom
