Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
pe bookaholic.ro
La fel ca in cazul oricarui alt gen: sa ai o tema in care crezi, sa ai un subiect, apoi sa simti motivatia aceea ca un freamat care sa te impinga zi dupa zi, pina cind chiar nu se mai poate, si scrii. Sa decupezi. Sa extragi un mic ciob de realitate, sa vii foarte, foarte aproape de el, sa te uiti prin el, sa spui simplu, sa ascunzi firele, hatisur
Citeste mai multpe bookaholic.ro
Singura provocare, daca e sa caut una, e sa nu fii plictisitor – adica sa nu bati cimpii pe linga subiect asa, pentru ca ti se pare tie ca te pricepi sa descrii pe o pagina si jumatate un spic de griu, o gaina sau un ceainic.
Citeste mai multpe bookaholic.ro
Da, cred ca si o anume indrazneala e necesara prozei scurte, pe linga precizie si concentrare. Sa nu uitam totusi ca lovituri de departajare sint si la diviziile de amatori. Dar, chiar si asa, comparatia nu cred ca e deplasata. Tocmai pentru ca si la meciurile din a nu stiu cita divizie se ascund te miri ce povesti tulburatoare. Fireste, nu in ulti
Citeste mai multpe bookaholic.ro
Odata e provocator sa gasesti subiecte pentru povestiri – sint la vedere, expuse, iar daca scirtiie se aude repede. Si trebuie sa gasesti 10-20 de teme bune pentru un volum, nu unul, ca la roman. Apoi e provocator sa gasesti unghiul bun din care vezi/spui povestea si sa o decupezi bine – e greu, pentru ca retetele nu functioneaza, trebu
Citeste mai multpe bookaholic.ro
Una din provocarile cele mai evidente ale actului de a scrie proza scurta este, din punctul meu de vedere, ritmul. Asa cum nu merge sa scrii orice, pentru ca nu orice este interesant, tot asa nu merge sa scrii oricum. Proza scurta, prin urmare, nu numai ca te obliga sa fii concis prin intinderea ei limitata, dar chiar si aceasta concizie trebuie sa
Citeste mai multpe bookaholic.ro
A existat un curent de gindire care nu vedea in proza scurta nimic altceva decit pregatirea pentru roman. Nuvela si povestirea erau, in logica aceasta, un simplu rodaj, un proces de ucenicire care nu merita o privire critica foarte atenta. Altfel spus, scriai proza scurta asa cum faceai miscari de incalzire pe marginea terenului, inainte sa inceapa
Citeste mai multpe bookaholic.ro
Diferenta dintre proza scurta si roman este precum deosebirea dintre o sueta si o petrecere. In cazul romanului, personajele nu vin singure, isi mai aduc prieteni in naratiune, ca la o petrecere. Tu ai inceput cartea cu sase in minte si te trezesti cu vreo 36, de care trebuie sa ai grija: sa fie credibile, originale, sa le faci cunostinta intre ele
Citeste mai multpe bookaholic.ro
Cit priveste „provocarile” prozei scurte… Dificil de spus care sint acestea. Poate concizia la care este obligat scriitorul. Constructia unui personaj intr-o proza de intindere mica este, intr-adevar o provocare. Poate principala provocare. Pentru ca o proza fara cel putin un personaj viu, este un text ratat sau, cel mult, doar o
Citeste mai multin Psychologies
Vina e ceva femeiesc. Si evreiesc. Naama, personajul meu din Sot si sotie, se simte vinovata, in vreme ce sotul ii incurajeaza aceasta tendinta, pentru ca ii convine. Vina ei cronica vine si din biografia ei. E fiica unor parinti divortati si si-a asumat responsabilitatea pentru familia ei. In multe cazuri, la fel ca in cazul cuplului din Sot si so
Citeste mai multin Observator cultural nr. 703
Povestea unei familii din Istanbul, care acopera citeva decenii din istoria Turciei, din secolul al XX-lea. Drumul spre modernitate, mentalitati, obiceiuri greu de dislocat, stereotipuri identificabile peste tot; si viata care merge inainte. Inclusiv pe tarmurile Bosforului. Culoarea si atmosfera locala sint bine prinse, dincolo de anumite lungimi,
Citeste mai mult