în revista Vatra
Lavinica Mitu păstrează un echilibru fragil, încercând să descrie oamenii mari cu bune și rele și un fel de distanțare. Același balans îl încearcă și în jocul temporal, în alternarea oralității cu descrierea, și în trecerea aproape imperceptibilă de la timpul povestirii la cel prezent. Toate lucrurile astea îi dau prozei un fel de rapiditate, dar și adâncime și greutate – și tot ele, puse cap la cap, vorbesc despre scrisul exersat, matur al scriitoarei.
Citeste mai multpe optmotive.ro, nr. 135
Cartea istoricului și romancierului clujean Ovidiu Pecican nu este una care respectă tipicurile unei cercetări științifice formale, este mai degrabă un eseu deschis oricăror discuții ulterioare. Poate și pentru că autorul ei nu a fost nicicând cantonat în formalisme, ci doar în a comunica idei, imagini, istorii, adesea într-un stil excentric. (…) Este, așadar, un eseu (sau o colecție de eseuri) de atmosferă, precum cea a personajelor despre care vorbește, o carte ce nu dă răspunsuri cu privire la poziția românilor, balcanici sau (medio)europeni, față de lumea occidentală sau orientală. Dar pune (măcar) o întrebare: "Între centralitatea capitalei [...] și fundamentul rural, sătesc al națiunii române (al provinciei), un rol de seamă în mediere l-a jucat periferia (mahalaua). Din acest mediu s-a configurat figura orășeanului zeflemist, a geniului oral de o clipă și de la acesta se poate ajunge la conceptualizări relevante [...] (miticism, moftemă, moftologie). [...] Astfel de concepte posibile își pot vădi aria de valabilitate doar în perimetrul [...] românesc sau vorbesc și pe seama omului medioeuropean?" (pp. 397-398).<
Citeste mai multpe cartifilmepasiuni.ro
Rămâne la fel de irezistibilă abilitatea Aurorei Liiceanu de a traversa epoci întregi de la o pagină la alta. De a găsi tunele în timp, corespondenţe inedite, unind lumea eleganţei din conacele britanice de femeile aprige, nevoite să supravieţuiască într-o lume cotropită atât din exterior, prin invazii succesive, cât și din interior, prin acceptarea și menţinerea transgeneraţională a unui cod tribal ce legitima cruzimea și de care ele fugeau deghizându-se tocmai în cei ce le asupreau de secole.
Citeste mai multîn Suplimentul de cultură, nr. 789
Hobby și alte povestiri a fost mai mult un exercițiu. M-am schimbat mult eu, cu totul, de-atunci. Societatea noastră și lumea cu totul s-au schimbat. Repetiție pentru o lume mai bună arată, cred, chiar o parte din transformarea pe care am trăit-o cu toții în acești ani. Ca un punct comun între cele două titluri ar fi obsesia pentru bătrânețe, pentru creatura care devine omul bătrân, pentru felul în care cei care suntem în copilărie și-n adolescență devenim niște personaje care populăm mai departe omul matur, apoi pe cel bătrân. În Repetiție este tematizat acest parcurs regăsit fragmentar în celelalte romane: ficțiunea care suntem, modalitățile în care ne recompunem. Suntem însă un teritoriu ficțional unde trecutul, prezentul și atâtea viitoare scenarii trăiesc în aceeași piesă de teatru.
Citeste mai multîn România literară, nr. 43/2022
Volumul recent apărut la Editura Polirom (în original The Watchmakers. A Story of Brotherhood, Survival and Hope amid the Holocaust) conturează povestea vieții unei familii de evrei hasidici din Kozienice (Polonia), al cărei destin a fost în mod dramatic influențat de ascensiunea nazismului în Germania și, mai apoi, de invadarea Poloniei natale. (…) Miezul cărții este reprezentat tocmai de cadrul cotidian al vieții familiei Lenga, a cărui ilustrare este legată, desigur, de destinul comunității din care aceasta făcea parte –care număra, în Polonia interbelică, nu mai puțin de 3,4 milioane de suflete, din care au supraviețuit războiului și Holocaustului doar 320.000, adică mai puțin de 10 %.
Citeste mai multîn Cațavencii
Marius Chivu a făcut câteva antologii cu povestiri de autor, dar și antologii de proză scurtă cu mai mulți autori. Cea mai cunoscută e KIWI, o antologie tematică în serial care în acest an s-a internaționalizat, după ce prima ediție, Sosiri/Plecări, a avut succes și la cititori, nu numai printre cronicari. În Granițe apar, democratic, prozatori celebri alături de debutanți, încât o povestire de Jonathan Franzen e flancată de cele scrise de Diana Geacăr și de Andrei Dumitrescu. (…) proza scurtă se află cel mai adesea la graniță cu poezia, ceea ce presupune un cu totul alt tip de lectură decât romanul, care, după Stendhal, ar fi o oglindă plimbată de-a lungul unui drum.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1131
O carte fabuloasă de călătorii, să zicem așa, fără să umbli creanga prin lume, doar în timp, nu și în spațiu, doar pentru a o sorbi alene, precum un pahar de vin vechi și nobil, se conturează sub ochii noștri, sub titlul Viciu ascuns (Editura Polirom, 2022, traducere și note de Dan Croitoru, care face un tur de forță, plimbându-ne prin argoul cu gabori, bulău și a mătrăși; așa am priceput și noi că cioate e echivalentul joint-ului de care nu am avut parte etc.). (…) Cu subiect incitant, plin de capcane narative și suspans, cu detectivi, iubite, oameni cu parale, limbaj colorat, din care nu lipsesc întâmplările neașteptate, organizații mai mult sau mai puțin secrete; thriller și roman polițist deopotrivă, dar și o radiografie socio-politico-istorică a societății de consum americane, din deceniile postbelice. Unde violența crește, drogurile își fac de cap și problemele sociale se adâncesc. Dincolo de sclipiciul oferit de Hollywood și de știrile rele în cascadă de la CNN.
Citeste mai multLavinia Braniște, laureată a Premiilor Sofia Nădejde, ediția 2022
Mă găsești când vrei de Lavinia Braniște (Polirom, 2021) a fost premiat în cadrul celei de-a cincea ediții a Galei Premiilor Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei, la categoria Proză. Juriul, format din Cristina Ispas, Andreea Pop, Florina Pîrjol, Cosmin Borza și Vlad Pojoga, a selecționat dintre cărțile publicate în perioada 1 septembrie 2021 – 1 septembrie 2022, urmând ca volumele apărute după această dată să intre în competiție pentru ediția următoare. Mai multe detalii despre ediția din acest an și titlurile premiate la celelalte categorii, aici.
Citeste mai multLansare de carte la Librăria Orest Tafrali: Elena Bondor, Ioan Petru Culianu. Bibliografie
Vineri, 21 octombrie, ora 16.30, la Librăria „Orest Tafrali” (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, corp A, parter), va avea loc lansarea volumelor Ioan Petru Culianu. Bibliografie. 1. Opera și Ioan Petru Culianu. Bibliografie. 2. Receptarea operei de Elena Bondor, apărute de curând la Polirom în colecția „Biblioteca Ioan Petru Culianu”. Vor vorbi, alături de autoare: Liviu Antonesei, Sorin Antohi, Ioan Milică, Emanuela Stoleriu
Citeste mai multpe carturesti.ro
În Despre viitor. Perspectivele umanității, astrofizicianul și autorul de bestselleruri Martin Rees, susține că viitorul omenirii este strâns legat de știință, de puterea noastră de adaptabilitate și de cum ne vom folosi de progresul tehnologic. Biotehnologia, cibernetica, robotica şi inteligenţa artificială, aplicate cu înţelepciune, ar putea să ne ofere alternative spectaculoase pentru a depăși amenințările care pândesc planeta, începând cu schimbările climatice. Detaliile fascinante despre tehnologiile de ultimă generație pe care Despre viitor. Perspectivele umanității le oferă, vor captiva pe oricine este interesat să înțele
Citeste mai mult