Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
pe carturesti.ro
Pentru Biblioteca Polirom, anul 2022 a început în forță, cu una dintre revelațiile literaturii de limbă spaniolă, Karina Sainz Borgo și al ei La Caracas va fi mereu noapte (traducere de Alina Cantacuzino), roman al dezintegrării unei țări, văzute prin ochii unui personaj feminin puternic. Roman al anarhiei, personale și colective, La Caracas… a impus un nume nou pe scena literaturilor de limbă spaniolă.
Citeste mai multîn România literară, nr. 6/2023
În Voci la distanță, trama are în vedere o secvență din România pandemică, așadar o circumstanță dintre cele mai recente ale contemporaneității, un fragment ilustrativ pentru ceea ce unii experți numesc „istoria imediată”. Construit din două părți, așa cum o monedă are două fațete, romanul reproduce, aproape fără ample interludii narative lămuritoare, vocile Andei și Letiției – acompaniate, este drept, și de altele, masculine și feminine uzând apoi de același „artificiu sonor“, un complement lămuritor, o cheie pentru înaintarea în deslușirea materiei. Capitolele se compun din secvențe montate după un principiu cinematografic, uneori restrânse la mai puțin de o pagină, dar în cadrul lor prevalează ceea ce se aude, nu ceea ce se vede. (…) Voci la distanță – titlu ce pare mai curând o metaforă a… Europei libere decât a dialogului dintre Anda și Letiția – apare ca o poveste în alb-negru din proximitatea istorică românească în care, în chip neașteptat, viața protagonistei se lasă descifrată, de la o vreme, prin versurile unui șlagăr de odinioară al formației suedeze Abba.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1145
Două cărți – Fără speranță și Speranță abandonată – sunt comasate într-un singur volum. O impresionantă mărturie – spovedanie, am putea spune, cu un cuvânt de origine slavă – despre drama individuală și colectivă a unui întreg popor, în vremurile terorii staliniste. Care s-a manifestat în numeroase forme și a atins, într-o formă sau alta, pe toată lumea. Anii ’20 și ’30 ai secolului trecut. Prima parte a memoriilor, Fără speranță, prezintă ultimii patru ani din viața poetului – dar și eseist și excelent traducător – Osip Mandelștam (care moare în detenție), cu toate seismele unei existențe afectate de relația cu sistemul opresiv sovietic. Cea de-a doua, Speranță abandonată – un text oarecum independent de primul –, este o radiografie a societății sovietice de-a lungul a două decenii dintre cele mai dramatice. Istoria mare calcă în picioare toată istoria mică, Nadejda Mandelștam relatează cu calm și vădită resemnare tot ceea ce se petrece cu ea și lumea din jur.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1145
În Patrimoniu, Philip Roth, într-o manieră aproape chirurgicală prin nuditatea evidenței, alege să traverseze etapele suferinței alături de tatăl său, din punctul în care acestuia, la optzeci și șase de ani, i se descoperă o tumoare pe creier, până la finalul vieții. E un cutremurător exercițiu de renunțare la sine, un omagiu pe care i-l aduce tatălui său, Herman Roth, role model care nu s-a abătut de la principiile sale riguroase, tratând și iminența morții cu eleganță și curaj. Cronicar al familiei americane și fin barometru al comunității evreiești din New Jersey, autorul surprinde, așa cum ne-a obișnuit – analitic, sensibil și cu umor cinic –, un conglomerat vital de personaje individuale și colective, relatări, situații, identități.
Citeste mai multBOERIU în revista Familia
Repetiție pentru o lume mai bună, cu un titlu care sună aproape programatic, este un microroman în aceeași cheie cu care ne-a obișnuit autorul. Un bărbat de circa 50 de ani e anunțat de sanatoriul unde era internat tatăl său, grav bolnav, diagnosticat cu demență, că trebuie să-l ia acasă, întrucât instituția își încetează existența. În același timp, Paul este rugat de fosta sa soție, Mădălina, să-i recupereze cățelul de la iubitul ei de care tocmai s-a despărțit. Într-o astfel de intrigă stă farmecul romanului: discrepanța uluitoare între gravitatea unei situații de viață și de moarte, de pe o parte, și ridicolul absolut al preocupărilor mărunte ale altora, pe de altă parte. (…) Repetiție pentru o lume mai bună devine astfel un roman care teoretizează absurdul existențial, descriindu-l în cea mai pură formă a lui. Iar Mihai Radu confirmă încă o dată diagnosticul pe care i-l pusesem la începutul acestui text.
Citeste mai multpe booknation.ro
Egipteanul este o ficțiune istorică ambițioasă, publicată pentru prima dată în 1945 ce are ca temă Egiptul antic în perioada în care unul dintre cele mai mari imperii ale lumii se prăbușește. Ca localizare, acțiunea romanului este amplă dacă ținem cont că în acel moment descoperirile geografice erau inexistente, iar hărțile destul de reduse. Eroul și naratorul romanului este Sinuhe, care își povestește viața din copilărie până la bătrânețe, o viață care l-a purtat prin toate colțurile lumii cunoscute în acel moment, plecând din Teba și ajungând la Ierusalim, în Siria, în Creta și Turcia. Tema de bază a cărții este degradarea valorilor umane într-o lume în care materialul era baza ce asigura supraviețuirea. (…) Documentarea făcută de autor este impresionantă și cu ajutorul detaliilor complexe și vii, Egiptul prinde viață cu zgomot, mirosuri condimentate, opulență, arșiţă, străzi pline de agitație, cu violență grafică, cu strategii militare, cu bătălii sângeroase, exploatare sexuală și socială, intrigi politice, trădări meschine și alianțe secrete, cu cruzime și brutalitate, cu ierarhii sociale și cutume, cu religie și mituri. Este o ficțiune istorică captivantă ce expune o perioadă plină de conflicte politice și sociale, interne și externe generate de încercarea unui faraon de a adopta o religie monoteistă sfidând un sistem plin de zei, mai mari sau mai mici, dar fiecare cu adepții săi.
Citeste mai multîn revista 22
Dicționarul romanului central european din secolul XX, o explorare critică solidă și o carte fundamentală, pe care Adriana Babeți a proiectat-o acum treizeci de ani și pe care, iată, a finalizat-o, în fine, în decembrie anul trecut (publicată la Editura Polirom). (…) Prefața volumului e un studiu de o sută de pagini, impropriu și simplificator, numit introducere, care este o exegeză completă, în sine. E vorba despre un eseu critic exemplar, amplu și atent documentat, o investigație critică, istorică, filologică și sociologică, pe care autoarea o propune pentru a explica baza de pornire a selecției autorilor din dicționar și pentru a dezvălui cheia matricială a construcției acestuia. Sensibilitatea literară central-europeană se dezvăluie drept un dans constant între marginalitate și centralitate, între refuzul identificării cu un spațiu spiritual intermediar și încăpățânata rezolvare a „crizei eului” prin apartenența la o „a treia Europă”. (…) Dincolo de importanța lui academică și culturală, stilul pasionat și seducător în care scrie Adriana Babeți, precum și exigența fenomenală a redactării fișelor de roman realizate de ceilalți autori ai volumului, sub îndrumarea ei, oferă o adevărată călătorie de plăcere în labirintul rar explorat cu atâta nesaț al literaturii central-europene.
Citeste mai mult
Dezbatere despre volumul Fake news şi dezinformare online de Bogdan Oprea
Vineri, 24 februarie, la ora 18.30, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere dedicată volumului Fake news şi dezinformare online: recunoaşte şi verifică. Manual pentru toți utilizatorii de internet (ediția a II-a), de Bogdan Oprea, publicat la Editura Polirom, în colecția Collegium. Media. Vor vorbi, alături de autor: Mihai ComanCristian DiaconescuOvidiu ȘimoncaCosmin PopaCristian Pantazi
Citeste mai multîn Suplimentul de cultură, nr. 800
Cât despre monografia dedicată operei poetice a lui Dan Barbilian, Adâncul acestei calme creste. Programul de la Erlangen și poetica „Jocului secund“, e vorba de un studiu care s-a elaborat într-un interval de mulți ani. Uneori mă gândesc că toată viața mi-am dorit, de fapt, să scriu această carte. S-a simțit și se simte ca un moment de mare intensitate la nivel personal. (…) E un demers de istorie a ideilor. Nu ne propunem o interpretare, nu speculăm. Discutăm cu documentele pe masă. (…) Matematicieni așa de creativi ca Dan Barbilian sunt extrem de puțini. A creat matematică originală cu o forță de colos. Că un asemenea intelect a lăsat urme și pe teritoriul poeziei, asta chiar e ceva foarte rar. Cred că lumea românească e norocoasă dacă înțelege unicitatea și profunzimea acestui caz singular.
Citeste mai multpe booknation.ro
În Rușinea, Rushdie merge pe cartea realismului magic care se dovedește a fi câștigătoare deoarece reușește să scrie o bijuterie literară, cu ritm, cu suspans, care îți incită curiozitatea și îți captează atenția total. (…) Tema principală a poveștii se găsește chiar în titlu și este experimentată pe rând de fiecare personaj, dar percepută, conștientizată și asumată în moduri total diferite. Rușinea apare atât la nivel individual, cât și la nivel national, fiind una dintre cauzele care generează violența și întreține corupția și războiul. Și cu cât face mai multe trimiteri subtile la situația din Pakistan, cu atât mai tare conștientizezi că nu este vorba doar de Pakistan, ci că aceste probleme și situații pot fi extrapolate în plan universal (vorbim despre corupție, habotnicie, exces, prejudecăți, etichete și practici discriminatorii etc). (…) Rușinea, ca sentiment, este amplu dezbătută de un Rushdie indignat, dezgustat și ironic, prin exemple concrete, ajungând ca, la un moment dat, într-un punct de maximă saturație, să creeze monștri. Pare că, față de ambiție, dorință, putere, trădare sau răzbunare, rușinea mai poate fi ascunsă. Cel puțin până se produce explozia. După aceea lucrurile pot degenera într-un mod năprasnic și imposibil de stăpânit. Este o poveste plină de realism magic, este o parodie plină de insinuări politice și culturale, este o satiră ce combină grotescul fizic cu absurdul spiritual și moral.
Citeste mai mult