Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
în revista Apostrof, nr. 2 (417)
Cartea lui Ştefan Agopian, Scriitor în comunism (nişte amintiri), a apărut anul trecut la Polirom în ediţia a doua, revăzută (360 de pagini). E o cronică a propriei existenţe şi a epocii, scrisă în stil sprinţar, polemic, rafinat şi colocvial. Cert este că Agopian ştie cum se scrie o poveste, ştie ce şi cât să spună, într-un dozaj minuţios de bârfă, picanterie, impudoare şi pitoresc, literaturizând scene, personaje şi întâmplări, din care se reliefează tema centrală a acestor pagini de Bildungsroman: conturarea dorinţei şi vocaţiei de a fi scriitor, prin răbdare, hazard sau oameni care au favorizat împlinirea idealului creator.
Citeste mai multîn revista Apostrof, nr. 2 (417)
Regii gunoaielor are (dez)avantajul de a veni la 35 de ani de la dezgheţ: prea târziu pentru a nu fi o serie de fresce întreţesute epic, în care remake-urile mimează imediateţea prin excesul scenelor, luciditatea regiei narative, barbaria personajelor şi cancerul moral din care rezultă şi rămân rugina unei ţări şi remeneul mereu moralei Rux.
Citeste mai multîn revista Apostrof, nr. 2 (417)
Sunt multe elemente de noutate şi sintagme fericite care se justifică din punct de vedere al metodologiei şi concepţiei generale precum variabile, relaţii între culte, dilema sau diferenţa dintre germanofobie şi filogermanism. Metodologia aplicată şi suportul teoretic amplu, clar şi modern contribuie la realizarea unei lucrări de anvergură, necesară, utilă şi neîndoielnic generatoare de profit cultural, de neocolit pentru cercetări viitoare.
Citeste mai multîn revista Orizont, nr. 2 (1714)
Un triunghi feminin multigenerațional, cuprins în rama unei Românii mobile (comunistă, nouăzecistă, contemporană), brumat de tristețe, ca de aburul unui păcat familial. Hotarele temporale largi ale romanului Să spui sau să nu spui al Hannei Bota (Editura Polirom, 2024) fac, inevitabil, ca secretomania eroinelor sale să se irige din surse multiple: din suspiciunea colectivă, încetățenită de Sistemul defunct, din teama de respingere, în lumea în care „oamenii sunt mai specialiști în viața celorlalți”, dintr-o obișnuință toxică, inoculată în anii copilăriei.
Citeste mai multîn revista Orizont, nr. 2 (1714)
Scriitoarea are auz, văz și unelte ale consemnării pentru toți și toate cele ce-i atrag atenția. Agregă cu fler și stil trăiri și dileme familiare, fără a cădea în păcatele populist-exhibiționiste ale mediilor glossy ori sociale. Dimpotrivă, protagoniștii se confesează rar, călătoriile și reveriile sunt mai degrabă interioare ori tardive și incomplete. În marile mirări și micile nesiguranțe, în stările de tranziție sufletească sau trupească, cu însoțitori sau spectatori de pe margine, cu toții stau siguri în fața provocărilor. Până la urmă, pe noi ne va salva c(in)eva? Rămâne de văzut. Scrisul și talentul Anei Maria Sandu sunt certitudini.
Citeste mai multpe alecart.ro
Evocând mereu anecdote din marea literatură clasică sau pilde biblice, Nicolae Steinhardt își transpune suferința trăită în închisoarea comunistă într-o frescă a învățăturilor cu valențe culturale. Acesta se întoarce ca într-un joc la Dostoievski, Kafka, Kierkegaard sau Sartre, dând astfel naștere unor lumi absolute ale cunoașterii și ale speranței, în care cititorul poate găsi răspunsuri pentru marile probleme ale umanității (și ale umanului) aflate într-o ciclicitate socială a controverselor.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1245
Război mondial, revoluție, război civil, foamete, victorii și înfrângeri, băi de sânge, sate și orașe pustiite, tratatul de la Brest-Litovsk, interesele germane, Roșii contra Albi, război cu Polonia, moștenirea lui Lenin, câte și mai câte, povestite natural de ne lasă cu gura căscată și fără să mai apelăm la televizor. Și tot ce a urmat după ce bolșevicii lui Stalin au acaparat toată puterea. Biserica ortodoxă rusă a fost la rândul ei aservită regimului. Zece ani dramatici din istoria Rusiei/URSS. Atunci, ca și azi.
Citeste mai multîn revista Familia
Povestirile din Ce văd păsările sunt bine scrise, fără bâjbâielile textuale și stilistice proprii unui debut. Prozele sunt atent construite, niciun cuvânt nu este în plus. Mai mult decât atât, Iulia Gherasim are unele dintre cele mai memorabile începuturi din proza scurtă românească recentă – și nu doar începuturile ies în evidență, ci și multe alte fraze care rămân cu tine după lectură.
Citeste mai multîn revista Vatra, nr. 12/2024
Trebuie să recunosc că după primele pagini din biografia romanțată cu și despre Anton Pann, nu atât persoana lui Pann și misterul paternității operei mi-au captat atenția, ci, pe de-o parte personajul Ștefan Valentineanu, „căutătorul” enigmelor din arhivele istoriei literare, și, pe de altă parte, construcția narativă în sine, complexă și multistratificată, după cum voi încerca să demonstrez. Prin titlul primului capitol, Variabile mici, Ciotloș oferă o cheie de lectură, enunțând metodologia aleasă: studierea unor fenomene complexe pornind de la fapte minore, aparent nesemnificative, de la detalii marginale. Sau, altfel spus, aflăm din capul locului că Pann nu este recuperat, ca să folosim un termen la modă, printr-o mare poveste a vieții acestuia.
Citeste mai multpe bookhub.ro
O istorie a lumii în 47 de granițe. Poveștile din spatele liniilor de pe hărțile noastre este o privire lucidă și argumentată dinspre exteriorul spre interiorul lumilor în care trăim. Având perspectiva cunoașterii istorice și reflexul căutării, cercetării, Jonn Elledge întocmește o analiză complexă despre importanța și efemeritatea granițelor, despre ce ne separă și ce ne aduce laolaltă, fiind, în același timp, și o lectură care îndeamnă la reflecție.
Citeste mai mult