Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
pe lapunkt.ro
Hemiptera este romanul în care Andreea Răsuceanu adună intreaga sa energie ficţională, sub semnul unei alunecări între evuri şi voci. Enigmatic şi tulburător, textul Andreei Răsuceanu este oglinda în care cei de astăzi se privesc, spre a regăsi chipurile în anamorfoză ale celor de ieri, precum în oglinda unui lac străjuit de arbori ce sfidează timpul.
Citeste mai multLa Punkt
“ Hemiptera” este romanul în care Andreea Răsuceanu adună intreaga sa energie ficţională, sub semnul unei alunecări între evuri şi voci. Enigmatic şi tulburător, textul Andreei Răsuceanu este oglinda în care cei de astăzi se privesc, spre a regăsi chipurile în anamorfoză ale celor de ieri, precum în oglinda unui lac străjuit de arbori ce sfidează timpul.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1307
Hora înfometaților este, înainte de toate, un roman al expectativei. Personajele par să trăiască mai puțin în prezent și mai mult în așteptarea a ceva ce întîrzie permanent să apară: hrana, întoarcerea, siguranța, liniștea, sfîrșitul. Lilia Calancea construiește un univers suspendat, în care timpul nu mai curge firesc, ci se dilată în jurul absențelor. (…) Hora înfometaților nu este doar un roman despre foamete, ci și despre modul în care absența degradează legătura oamenilor cu timpul, cu iubirea, cu moartea și cu ceilalți. În această lume, femeile rămîn cele care asigură continuitatea umană. Prin ele, lumea nu se vindecă, dar continuă să existe.
Citeste mai multîn revista 22
Hemiptera duce la un nivel mai înalt ceea ce exista în trilogie, mai exact geografia literară, teoretizată, de altfel, de Andreea Răsuceanu în trei volume distincte, având ca spațiu literar Bucureștiul, oraș care revine în acest roman și mai pregnant. (...) Hemiptera este romanul cel mai realizat de până acum al Andreei Răsuceanu, măsura maximă a talentului, a viziunii literare, a capacității ei de structurare epică și a stilului.
Citeste mai multpe fictiunea.ro, nr. 219
Hesperus ocupă un loc singular în literatura română contemporană prin densitatea sa conceptuală și prin ambiția de a transforma ficțiunea speculativă într-un instrument de reflecție metafizică. Romanul lui Ioan Petru Culianu depășește convențiile tradiționale ale science-fictionului și construiește un univers care funcționează simultan ca distopie, alegorie gnostică, mit cosmogonic și meditație asupra destinului uman. Deși la nivel aparent textul imaginează o civilizație viitoare extrem de evoluată, sensul său profund pare să privească nu viitorul omenirii, ci originile ei. În această cheie de lectură, Hesperus nu este doar o proiecție futuristă, ci o reinterpretare modernă a Genezei și a mitului căderii.
Citeste mai multÎn Ramuri, nr. 5
Scriitura lui Robert Şerban se remarcă prin naturaleţe şi economie expresivă. Autorul nu mizează pe efecte spectaculoase, ci pe observaţia precisă şi pe puterea detaliului aparent minor. Din scene simple, din replici comune sau din întâmplări de zi cu zi se conturează stări mai ample: singurătatea, nostalgia, nevoia de a fi recunoscut, teama de anonimat. Această discreţie stilistică oferă textului autenticitate şi face ca emoţia să apară firesc, fără insistenţe sentimentale.
Citeste mai multin Ramuri, nr. 5
Mărturie carcerală şi mărturisire de credinţă, Jurnalul fericirii al lui Nicolae Steinhardt a fost şi a rămas o lectură formatoare pentru cei preocupaţi de tema condiţiei umane. Cartea nu prezintă numai traseul unei convertiri religioase, al unei experienţe iniţiatice exemplare, ci oferă şi o pedagogie existenţială a rezistenţei omului în lume (în particular, într-o lume-închisoare).
Citeste mai multîn Convorbiri literare, nr. 5
Meserii nerecomandate femeilor se configurează ca o construcție narativă stratificată, unde biograficul, istoricul și reflexivul se întrepătrund într-un discurs unitar, deși tensionat. Evoluția Gabrielei Adameșteanu rezultă dintr-o triplă tensiune: între identitatea feminină și constrângerile patriarhale, între individ și presiunea istoriei traumatice, și între viață și literatură. Pentru prozatoare, scrisul se impune ca formă de înțelegere existențială și supraviețuire simbolică, prin care experiența este reinterpretată critic. Literatura rămâne astfel un univers privilegiat în care ambiguitatea existenței este asumată, ordonată și transformată în sens, fără a fi vreodată pe deplin epuizată. Volumul depășește simpla recuperare memorialistică și oferă o lecție de probitate față de propriul trecut. Gabriela Adameșteanu invită cititorul la un exercițiu de luciditate, demonstrând că adevărul rămâne un proces continuu de interogație și un refuz al amneziei.
Citeste mai multîn revista Ateneu
Cu Îngerii de bronz (Polirom, 2026), Angela Martin închide seria dedicată Banatului, rotunjind imaginea unei lumi surprinse pe parcursul unui veac (de singurătate), prin intermediul mai multor generații. Piesa finală a unui triptic din care fac parte Valentina și Cartea lui Cezar, recentul roman îi are în primplan pe medicul Cezar Grozescu, ajuns la vârsta senectuții, și pe copiii acestuia, Lori și Liesl. (...) adevărata miză a cărții (și a seriei) este de natură lirică. Mai mult decât o cronică de familie, Îngerii de bronz se dovedește un subtil poem al amintirii, dominat de gândul irepresibil al trecerii și de sentimentul unei deșertăciuni atotstăpânitoare. Un memento infuzat de melancolie, fiindcă semnele degradării se arată pretutindeni.
Citeste mai multÎn Revista Ateneu, nr. 5
și fumul se ridica la cer (Polirom, 2026) continuă explorarea ficțională a trecutului, acoperind aproape un secol dintr-o istorie tulbure, la care autorul se raportează fără pretenții de exhaustivitate, zăbovind asupra unor destine individuale, din suprapunerea cărora iese o imagine vie, nefardată, a unor epoci tratate adesea superficial. Iar dramele unor oameni striviți de schimbări brutale, care confirmă zisa cronicarului că „nu sunt vremurile supt om, ci bietul om sub vremuri”. În felul acesta, Bogdan Crețu prelungește investigația începută în Mai puțin decât dragostea (Polirom, 2023), recurgând, din nou, la formula romanului pluristratificat, pe mai multe voci. (...) Dincolo de cronica de familie, Bogdan Crețu se dovedește atent la fundal, construind un bestiar ficțional populat de tipuri balzaciene, ușor recognoscibile astăzi.
Citeste mai mult