Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
pe filologisme.ro
Una dintre cele mai frumoase cărți pe care le-am citit vreodată. Frumoase, în tot cuprinsul cuvântului. Nu cred că m-a mai mișcat o carte atât de mult, la fiecare nouă pagină, la fiecare nou capitol, la fiecare nouă mărturisire, așa cum a făcut-o autobiografia Papei Francisc: SPERĂ. Publicată la începutul anului 2025, în Italia, și tradusă la Editura Polirom, în România, de curând, de către Emanuela Stoleriu, autobiografia Papei Francisc este o frescă a societății din toate timpurile. Scrisă într-o cheie personală, emoțională, deschisă, echilibrată, fermă, plină de strigăte și, totodată, de bucurie – autobiografia Papei Francisc ne redă ceea ce deseori pierdem: speranța.
Citeste mai multîn Cațavencii
De multe ori titlurile cărților promit mai mult decât conținutul lor. De astă dată, titlul acoperă pe deplin textul Valentinei Glajar despre dosarul pe care Securitatea i l-a ticluit Hertei Müller. Până la această minuțioasă cercetare, autoarea, care e profesoară de germanistică la Texas State University, a tradus în engleză din Herta Müller, a mai publicat eseul Herta Müller: Politics and Aesthetics, dar și alte cercetări despre îndeletnicirile Securității din România. (…) Fără să știe unii de alții, zeci de informatori germani și români au făcut delațiuni la Securitate despre Herta Müller. În plus, Securitatea a răspândit zvonuri că ar fi fost informatori și despre unii care n-au făcut asta, încât scriitoarea care era tot mai des chemată la interogatorii din 1983 până în 1987, când emigrează în RFG, devine bănuitoare și față de cine n-ar fi avut motiv. Când cercetează dosarul Hertei Müller, Glajar suprapune declarațiile ei cu notele informatorilor pentru a descoperi ce încerca scriitoarea să țină ascuns de anchetatorii ei.
Citeste mai multîn Observator cultural, nr. 1255
O carte muncită, exemplar, realizată printr-un efort colectiv și care pune în valoare ceea ce Hans Dama (Batissie), la cei 92 de ani împliniți în 1998, îi mărturisea Smarandei Vultur: „Nu șvabii erau model, sistemul era model: munca”. Un om care a scăpat 200 de familii de la o deportare în URSS. La Tomnatic. Triebswetter îi spun șvabii din Banat. Am căutat localitatea pe o hartă. Există. Mai există un Tomnatic și în Bihor. O bună lecție de viață și pentru cei de azi.
Citeste mai multîn revista Regio, vol. 33, nr. 1/2025
Cartea lui Marius Turda este extrem de utilă și umple un gol. Nu doar pentru că oferă multe surse ci și pentru că oferă o oglindă oamenilor de azi. Cred că această carte este un exemplu unic de istorie socială, un volum de pionierat în istoriografia românească. Ea este recomandată nu doar românilor, ci și celor ce cunosc limba română.
Citeste mai multpe citestema.ro
Romanul are o alertețe de siluetă în alergare, adesea, și un excurs sinuos, dar și de grotesc negru, cinematic; e un compus din câteva biografii neromanțate, dure și expuse la persoana I sau a III-a, cu segmentări de timp și de narație care vor fi unite într-un flux de evenimente și răsturnări și omoruri și empatii aproape de filmul de acțiune, sub care zace unul social, o punere sub lupă a umanității încremenite în uniformă rigidă, în care inima pare stinsă, dar se va iți tocmai în exemplarul cel mai dur, mai prins în metodele mafiei.
Citeste mai multîn revista Luceafărul de dimineață, nr. 5/2025
Cele două realități sunt despărțite de un ecran de laptop sau de telefon. Realitatea secundă și cea virtuală apar din ceea ce poartă numele WhatsApp, Facebook, Instagram, Google Meet, în cartea lui Alex Olteanu, Scurt tratat despre animalele care lucrează de acasă, Editura Polirom, 2023. Prima realitate ascunde cât și ce vrea de cea de-a doua realitate. Realitatea secundă mărturisește cât vrea. Cea virtuală are toate posibilitățile ipocriziei și va uza de toate pârghiile imaginației deviate. Mărturisirea, înainte de a porni, este oprită de cenzură. Confesiunea nu mai este posibilă. La început ascunzându-se, nemărturisind, individul începe să își creeze o realitate căreia, foarte probabil, îi va deveni victimă. Cu timpul, va începe să creadă el însuși. După încă un timp, se va transforma în cel care se crede a fi. Pasul următor este deja conturat: omul real va deveni robotul robotului.
Citeste mai multpe blog.sinziana.ro
Multă lume care citeşte cartea aceasta vorbeşte despre umorul ei. Dan Lungu are darul acesta; musteşte un umor blând, molcom, dar care lasă în tine puncte de suspensie şi, prinse în ele, un fel de dureri difuze. Pentru mine e plină de dramatism conştientizarea treptată a Emiliei, prinsă în sintagma babă comunistă, cu care își justifică nostalgia; i s-a părut că toată lumea e fericită în comunism; ca şi cum fericirea are darul ăsta de a te orbi parţial; devii orb la durerea altuia. Felul în care acceptă treptat că, poate, ceea ce ea a luat drept o realitate roz, era, de fapt, una gri şi hâdă la care privea printr-o pereche de ochelari şic de soare e dureros; m-a durut conştientizarea ei, m-a durut pierderea ei.
Citeste mai multpe blog.libris.ro
1984 rămâne una dintre cele mai tulburătoare distopii ale secolului XX, descriind o societate în care supravegherea totală și manipularea limbajului devin instrumente de control absolut. Este o carte esențială pentru a înțelege pericolele ideologiilor extremiste și fragilitatea adevărului într-o lume în care realitatea poate fi rescrisă.
Citeste mai multpe blog.libris.ro
Interzisă sau contestată constant în școlile americane încă din anii ’60, cartea a fost criticată pentru limbajul rasist și temele sensibile legate de viol și injustiție. În ciuda controverselor, este una dintre cele mai importante și îndrăgite cărți americane. Harper Lee reușește să exploreze cu delicatețe, dar și cu fermitate, tema nedreptății rasiale prin ochii unei fetițe, într-o poveste care rămâne profund umană și actuală.
Citeste mai multpe blog.libris.ro
Publicat în 1932, romanul a fost interzis în Irlanda imediat după apariție, pentru conținutul considerat blasfemator și obscen. Ulterior, a fost interzis sau contestat și în Australia și în mai multe state din SUA, pe parcursul secolului XX. Distopia lui Huxley imaginează o societate în care controlul total este mascat sub aparența fericirii și a progresului tehnologic. Este o critică lucidă a manipulării prin confort și conformism, o lectură esențială pentru oricine dorește să înțeleagă cum libertățile pot fi erodate fără zgomot, dar cu efecte durabile.
Citeste mai mult