Cosul tău
Nu mai sunt produse în coșul tău!
în Matca literară
(...) chiar dacă vorbim despre un bestseller al Târgului de Carte Gaudeamus, Meserii nerecomandate femeilor pare să se adreseze unei nișe de insideri, celor câțiva pasionați de istoria literaturii pentru care deconstruirea aurei unui Virgil Mazilescu dintr-o perspectivă contemporană generației ’70 poate fi încă incitantă. Nu spun acest lucru ca pe o critică, ci pentru a contextualiza perspectiva istorică a Gabrielei Adameșteanu. Observăm aici un reziduu dintr-un sistem literar apus, când scriitorii puteau fi staruri recunoscute la nivel național, iar boema literară – așa machistă cum era (și încă este…) – avea încă o alură mistică, convertind pe bandă rulantă capital simbolic în diferite forme de prestigiu social care astăzi par imposibile. Așadar, un scop de substrat al cărții este cel de a recupera figuri feminine uitate în aburii misogini ai acestor epoci (Anișoara Odeanu, Cella Serghi, Lucia Demetrius, Ioana Postelnicu, Henriette Yvonne Stahl), printre care Adameșteanu însăși fusese cândva doar „o «tânără speranță», plasată la mijlocul unui semnificativ pluton de prozatoare”.
Citeste mai multLaPunkt
Atunci când trilogia lui Mircea Mihăieş ajunge în vecinătatea non-euclicidianului Finnegans wake, proiectul critic atinge punctul suprem al cutezanţei hermeneutice- textul lui Joyce este cel în care modernitatea radicală îşi află pariul ce nu mai lasă loc ambiguităţii . Doar aparent ilizibil şi ininteligibil, Finnegans wake este un labirint de sunete şi de semnificaţii. În acest labirint Mircea Mihăieş pătrunde şi nu se va rătăci. El este, pentru cei de azi, un Vergiliu ce le luminează drumul.
Citeste mai multLaPunkt
Scriind romanul lui Molly Bloom, Mircea Mihăieş aduce în proza sa critică pe co-autorul stranii Femei în roşu: privirea sa intră în intimitatea celei care bântuie textul lui Joyce. Iar în clipa în care Molly se întâlneşte cu Miţa Biciclista, romanul critic se întregeşte cu un ton postmodern, de parcă totul ar reveni, simfonic, în această matcă de enigme şi de unde a literaturii. Prin ludic, gravitate şi stranietate, viaţa lui Molly scrisă de Mircea Mihăieş are alura unei cărţi de Laurence Sterne: dincolo de fiecare frază ce se se încheie se află o altă , încă şi mai neobişnuită şi provocatoare. Proza critică îşi dezvăluie întreaga sa claviatură, miraculos.
Citeste mai multLaPunkt
Mircea Mihăieş instituie un protocol critic care îi permite să stabilească genealogii şi să lumineze corespondenţe. Dincolo de Ulysses se află acel irlandez expatriat care, în Europa peregrinărilor sale, nu încetează să scrie, obsesiv şi mitic, despre patria sa iubită, dar şi detestată. Cosmopolitul Joyce este şi irlandezul Joyce, cel care nu se poate desprinde de placenta alcătuită din cuvinte şi din traume. Unicitatea sa rezidă în geniul cu care aduce împreună precizia de detaliu şi survolul mitic.
Citeste mai multÎn Cațavencii
În Bani de aruncat, daneza Asta Olivia Nordenhof, care e și poetă, și profesoară de scriere creativă, a compus un poem oarecum epic căruia i-a zis roman. Acesta ar fi primul volum dintr-o anunțată serie de șapte având supratitlul Scandinavian Star. Aici citim cum a fost incendiat în anul 1990 feribotul Scandinavian Star, un dezastru în care au murit 159 de oameni. Despre cele întâmplate atunci povestește autoarea însăși într-un capitol dens care vrea să fie și războiul ei personal cu capitalismul.
Citeste mai multContributors,19 iunie, 2926
Nu știu câți dintre cei ce vor avea bunăvoință de a parcurge însemnările mele de astăzi prilejuite de apariția în limba română a romanului Sunt fană, debutul literar din 2022 al scriitoarei britanice Sheena Patel, tradus în românește de Ioana Miruna Voiculescu (editura Polirom, Biblioteca Polirom, Iași, 2026) își mai amintesc, darămite să mai citească Jalousie. Romanul din anul 1957, al patrulea și primul succes adevărat din creația lui Alain Robbe-Grillet. Era acolo vorba despre un triunghi amoros,iar titlul avea o dublă semnificație. Trimitea cu gândul la sentiment atât de inteligent descusut cu câteva secole mai înainte de Madame de La Fayette în La Princesse de Clèves ca și la jaluzeaua prin intermediul căreia soțul gelos își urmărea soția.
Citeste mai multÎn Observator cultural, nr. 1309
Textele cuprinse în volum sînt de dimensiuni diverse: de la nuvelele ample pînă la compozițiile de doar cîteva pagini, ilustrînd temele cunoscute ale scriitoarei: condiția femeii, familia, relațiile de cuplu, bătrînețea, boala, singurătatea. Celor mai multe dintre prozele de mici dimensiuni li se potrivește, probabil, cel mai bine calificativul de „momente“ situate – dar într-un registru distinct – în descendență caragialiană. Ceea ce caracterizează „momentul“ este faptul că (spre deosebire de schiță, care are o structură mai pronunțat narativă) el reprezintă o înregistrare pe viu, „redă“ direct o secvență de viață, are o structură dialogică sau monologică, alteori valorifică stilul liber indirect, iar personajele nu mai sînt decît niște „voci“ care se individualizează (ca la Caragiale) prin felul lor de a vorbi.
Citeste mai multîn Matca literară
Prozele, fără excepție, nu au burți, acțiunea nu adastă. Felul în care sunt rotite temele, cu predilecție relațiile umane amoroase, în diferitele lor etape, de la explorare la stabilitate, și cu toate rezultatele posibile, de la împlinire la devastare, dar și alienarea, sentimentul de angoasă, căutarea de sine, aventura, oferă lecturii varietate și cursivitate. Și ne arată că în toate situațiile omul îndură. Și chiar dacă nu iese victorios, chiar dacă nu rezolvă, cel puțin supraviețuiește. Pentru că e dotat cu Instinct de supraviețuire.
Citeste mai multîn Convorbiri literare, nr. 5
Nu știu dacă Seimeni e satul din centrul lumii sau dacă ceea ce citim că s-a petrecut în el e chiar „copilăria copilului universal”, dar noua carte a lui Eugen Munteanu în mod sigur nu e doar o biografie. Ea e un veritabil eseu despre cum a trăi nu înseamnă doar constituirea unei memorii private a trupului, ci și descoperirea unor fundamente universale ale spiritului. Oricum, e o carte care se citește cu pasiune.
Citeste mai multîn România literară, nr. 22/2026
Apariție exotică între Munții Stânișoarei și-ai Bistriței, Adrian G. Romila așteaptă și scrie ca mateloții captivi din mitologie. Înconjurat de aerul tare al depresiunilor, visează la întinderea albastră. Odată cu noul volum de proză scurtă, el se întoarce la geografia urbană și a naturii nemțene. Zaruri și minuni colecționează scurtcircuitări între topofilia intramontană și cea intermundană. Emoția unui spațiu geografic se prelungește spre tărâmurile din afara și din interiorul lumii. (...) Volum de maturitate tehnică, în Zaruri și minuni alternează, în lumina răului și întunericul binelui, decupajele exacte și desfătările contagioase.
Citeste mai mult